Odată cu scurtarea zilelor, mulți oameni resimt o scădere a energiei și a bunei dispoziții — un fenomen care, pentru unii, depășește simpla „lene de toamnă" și capătă contur clinic sub forma tulburării afective sezoniere (SAD, din engleză Seasonal Affective Disorder). Deși forma sa completă este de obicei asociată cu lunile reci ale iernii, primele semne, mai discrete, pot apărea încă din septembrie, pe măsură ce lumina naturală începe să scadă.
Ce este tulburarea afectivă sezonieră (SAD)
SAD este o formă de depresie legată de schimbările sezoniere, care „începe și se termină la aproximativ aceleași momente ale anului". În marea majoritate a cazurilor, simptomele apar toamna târziu sau la începutul iernii și se atenuează odată cu revenirea primăverii și a verii.
De ce apar primele semne încă din septembrie
Chiar dacă forma completă, clinică a tulburării este mai frecvent asociată cu lunile de iarnă, specialiștii vorbesc și despre o formă mai ușoară, numită uneori „SAD subsindromală" sau, popular, „astenie de toamnă" — o stare de oboseală, scădere a energiei și dispoziție mai scăzută, care poate apărea imediat ce zilele încep să se scurteze vizibil, adică deja din septembrie, odată cu echinocțiul de toamnă.
Rolul luminii, melatoninei și serotoninei
Cauza principală ține de modul în care organismul reacționează la reducerea expunerii la lumină naturală. Potrivit Mayo Clinic, scăderea luminii solare poate perturba ceasul intern al corpului (ritmul circadian), poate reduce nivelul de serotonină — un neurotransmițător asociat direct cu reglarea dispoziției — și poate dezechilibra producția de melatonină, hormonul care controlează ciclul somn-veghe. În plus, expunerea redusă la soare limitează și sinteza naturală de vitamina D, un nutrient implicat, la rândul lui, în funcționarea sistemului nervos.
Simptomele tulburării afective sezoniere
Simptomele SAD se suprapun, în bună măsură, cu cele ale unui episod depresiv: tristețe persistentă, pierderea interesului pentru activități altfel plăcute, oboseală accentuată, dificultăți de concentrare și probleme legate de somn. Pentru forma specifică sezonului rece, Mayo Clinic menționează, în plus, somn excesiv, schimbări ale apetitului — în special o dorință crescută pentru alimente bogate în carbohidrați — și creștere în greutate.
Nu toate persoanele care resimt o scădere a energiei toamna suferă de SAD în sensul clinic al termenului. Diferența majoră este dată de intensitatea și durata simptomelor: o stare trecătoare de oboseală sau o dispoziție ușor mai scăzută nu echivalează cu un diagnostic, dar atunci când simptomele persistă mai multe săptămâni și afectează funcționarea zilnică — activitatea profesională, relațiile sociale, somnul — este recomandată o discuție cu un medic sau un psihoterapeut.
Cine este mai expus riscului
Riscul de a dezvolta tulburarea afectivă sezonieră este mai ridicat la persoanele cu antecedente familiale de depresie, la cele care locuiesc la latitudini mai îndepărtate de ecuator (unde variația sezonieră a luminii este mai pronunțată), la persoanele cu deficit de vitamina D, precum și, statistic, la femei și la persoanele mai tinere.
Cum poate fi gestionată: tratamente și sfaturi practice
Terapia cu lumină
Considerată una dintre opțiunile de primă linie, terapia cu lumină presupune expunerea, în prima oră după trezire, la o sursă de lumină artificială special concepută pentru acest scop. Efectele pot apărea în câteva zile până la câteva săptămâni, iar riscul de efecte secundare este redus.
Schimbări ale stilului de viață
Specialiștii recomandă maximizarea expunerii la lumină naturală — plimbări în aer liber, mai ales dimineața, deschiderea draperiilor și așezarea birourilor de lucru cât mai aproape de sursele de lumină naturală —, alături de exercițiu fizic regulat și menținerea unui program de somn constant, chiar și în perioadele în care motivația scade.
Psihoterapie și medicație, pentru cazurile severe
Pentru formele mai accentuate ale tulburării, psihoterapia — în special terapia cognitiv-comportamentală — poate ajuta la identificarea și ajustarea tiparelor de gândire negative și la reintroducerea treptată a activităților plăcute. În cazurile severe, medicul poate recomanda tratament antidepresiv.
Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc evaluarea unui medic sau psihoterapeut. Dacă simptomele persistă sau se agravează, este recomandată consultarea unui specialist.
Surse:
