Primul pas spre sănătate: acces mai bun la servicii medicale pentru mame și copii din comunitățile vulnerabile

În România, accesul la servicii medicale pentru mame și copii rămâne inegal, în special în comunitățile rurale și vulnerabile. În 2025, rata mortalității infantile în mediul rural a fost de 6,2 decese la 1.000 de născuți-vii, comparativ cu 4,8‰ în mediul urban, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

În acest context, programul „Primul pas spre sănătate”, implementat de Salvați Copiii România și finanțat de Fundația OMV Petrom, contribuie la apropierea serviciilor medicale de gravide, mame și copii din comunitățile vulnerabile. În cadrul celei de-a treia ediții, desfășurată între aprilie 2025 și martie 2026, au fost dotate 61 de cabinete de medicină de familie din 25 de județe, care deservesc 10.887 de copii, 6.648 de mame și 1.609 gravide.

98% dintre gravide au beneficiat de monitorizare prenatală în comunitate

Rezultatele analizei de impact arată că dotarea cabinetelor de medicină de familie a contribuit la creșterea accesului la monitorizare prenatală, servicii medicale preventive și informare privind sănătatea mamei și copilului.

Astfel, 98% dintre femeile însărcinate incluse în program au beneficiat de cel puțin un control sau o investigație prenatală în comunitate, iar 64% dintre medicii de familie declară că au dezvoltat serviciile de monitorizare a sarcinii.

Pentru 67% dintre beneficiare, disponibilitatea investigațiilor medicale în comunitate a redus necesitatea deplasării către alte unități medicale pentru servicii similare.

De asemenea, 96% dintre beneficiare au primit consultații în cabinetul medicului de familie, 72% au beneficiat de analize de sânge, iar 80% afirmă că serviciile medicale primite au fost complet gratuite.

Medicul de familie, principala sursă de informații pentru gravide și mame

Cabinetul medicului de familie reprezintă, pentru multe dintre beneficiare, primul punct de contact cu sistemul medical și principala sursă de informare privind sănătatea în perioada sarcinii și după naștere.

92% dintre femeile participante la program indică medicul de familie drept principala sursă de informații privind sănătatea, în timp ce 96% afirmă că au primit informații sau consiliere despre sănătatea mamei și copilului.

În același timp, datele arată că investițiile în dotarea cabinetelor au avut un efect asupra prevenției. 71% dintre medicii de familie consideră că a crescut ponderea consultațiilor preventive, ceea ce permite identificarea mai rapidă a unor factori de risc și monitorizarea continuă a stării de sănătate.

Aproape jumătate dintre medicii incluși în program, respectiv 44%, consideră că necesitatea trimiterii pacienților către spitale s-a redus semnificativ.

223 de cabinete de medicină de familie dotate prin program

„Primul pas spre sănătate” este prezentat ca unul dintre cele mai ample programe naționale dedicate susținerii sănătății timpurii prin intermediul medicinei de familie.

Prin cele patru ediții ale programului au fost dotate, în total, 223 de cabinete de medicină de familie cu 2.020 de echipamente medicale moderne. Cea de-a patra ediție a programului a debutat în acest an și include alte 62 de cabinete.

Echipamentele oferite cabinetelor includ ecografe, electrocardiografe, defibrilatoare automate, holtere pentru monitorizarea tensiunii arteriale, pulsoximetre și dopplere fetale, contribuind la dezvoltarea capacității de diagnostic, monitorizare și prevenție în comunitățile în care accesul la servicii medicale este mai dificil.

Investițiile în medicina de familie pot reduce inegalitățile în sănătate

Programul se adresează în special familiilor care se confruntă cu mai multe forme de vulnerabilitate, precum venituri reduse, acces limitat la servicii medicale, dependență economică ridicată sau responsabilitatea îngrijirii mai multor copii mici.

„Intervenția a fost orientată către familii care cumulează mai mulți factori de vulnerabilitate: participare redusă pe piața muncii, dependență economică ridicată, venituri modeste raportate la dimensiunea gospodăriei și responsabilitatea îngrijirii unui număr mare de copii mici. În acest context, investițiile realizate prin Programul „Primul pas spre sănătate” au potențialul de a produce beneficii care depășesc sfera strict medicală, contribuind la reducerea costurilor suportate de familii, la creșterea accesului la servicii preventive și la diminuarea inegalităților în accesul la asistența medicală primară”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

La rândul său, Amalia Fodor, Director Executiv al Fundației OMV Petrom, a subliniat importanța investițiilor în medicina de familie:

„Programul „Primul pas spre sănătate” demonstrează că investițiile în medicina de familie generează impact pe termen lung în comunitățile vulnerabile. Prin acces mai bun la monitorizarea sarcinii, prevenție și educație pentru sănătate, contribuim la combaterea cauzelor prevenibile ale mortalității infantile și la crearea unor șanse mai bune la o viață sănătoasă pentru fiecare copil.”

Copiii beneficiază de evaluări medicale mai aproape de casă

Dotarea cabinetelor contribuie și la îmbunătățirea monitorizării sănătății copiilor și nou-născuților.

69% dintre medicii de familie participanți la program menționează dezvoltarea evaluărilor pediatrice, iar 64% colaborează cu pediatri sau neonatologi pentru monitorizarea copiilor prematuri.

În cazul copiilor cu vârsta între 0 și 1 an, infecțiile respiratorii reprezintă cea mai frecventă problemă de sănătate, fiind menționate de 100% dintre medicii respondenți. Urmează afecțiunile digestive, indicate de 61% dintre medici, și problemele de alimentație și nutriție, menționate de 57% dintre aceștia.

Datele evidențiază astfel importanța accesului rapid la medicul de familie, atât pentru diagnosticarea și tratarea episoadelor acute de boală, cât și pentru prevenție, consilierea părinților și monitorizarea dezvoltării copilului.

Sarcina la minore, una dintre provocările comunităților vulnerabile

Analiza programului evidențiază și dificultățile întâlnite în cazul gravidelor minore.

Doar 3% dintre medicii participanți consideră că gravidele minore efectuează toate controalele prenatale recomandate, în timp ce 15% apreciază că acestea realizează majoritatea controalelor.

Printre principalele bariere identificate se numără nivelul scăzut de educație pentru sănătate (85%), condițiile socio-economice precare (74%), lipsa sprijinului familial (43%) și lipsa informării (33%).

Rezultatele arată că simpla apropiere a serviciilor medicale de comunitate trebuie completată de educație pentru sănătate, informare și sprijin familial, astfel încât adolescentele însărcinate să poată beneficia de monitorizare prenatală constantă.

Mortalitatea infantilă, mai ridicată în mediul rural

Datele INS pentru anul 2025 arată o diferență importantă între mediul rural și cel urban în ceea ce privește mortalitatea infantilă. În mediul rural, rata a fost de 6,2 decese la 1.000 de născuți-vii, față de 4,8 decese la 1.000 de născuți-vii în mediul urban.

Diferența reflectă inegalități persistente în accesul la servicii medicale și prevenție. Distanțele față de unitățile sanitare, vulnerabilitatea socio-economică și accesul inegal la monitorizarea sarcinii și la servicii medicale primare pot contribui la menținerea acestor decalaje.

În acest context, consolidarea medicinei de familie și dezvoltarea serviciilor medicale în comunitățile vulnerabile reprezintă măsuri importante pentru îmbunătățirea sănătății materne și infantile și pentru reducerea riscurilor prevenibile.

Principalele rezultate ale programului „Primul pas spre sănătate”

• 98% dintre femeile însărcinate au beneficiat de cel puțin un control sau o investigație prenatală în comunitate;

• 96% dintre beneficiare au primit consultații în cabinetul medicului de familie;

• 92% dintre beneficiare indică medicul de familie drept principala sursă de informații privind sănătatea în timpul sarcinii și după naștere;

• 96% dintre beneficiare afirmă că au primit informații sau consiliere privind sănătatea mamei și copilului;

• 72% dintre beneficiare au efectuat analize de sânge;

• 80% declară că serviciile medicale primite au fost complet gratuite;

• 64% dintre medicii de familie declară că au dezvoltat serviciile de monitorizare prenatală;

• 71% dintre medicii de familie consideră că a crescut ponderea consultațiilor preventive;

• 69% dintre medici menționează dezvoltarea evaluărilor pediatrice;

• 44% dintre medici consideră că necesitatea trimiterii pacienților către spitale s-a redus semnificativ.

Educația pentru sănătate, esențială pentru mame și copii

Potrivit medicilor incluși în program, principalele teme care necesită mai multă educație pentru sănătate sunt vaccinarea copilului și planificarea familială (57%), urmate de alăptare (49%) și monitorizarea sarcinii (43%).

Rezultatele subliniază rolul medicinei de familie nu doar în acordarea de servicii medicale, ci și în prevenție, educație pentru sănătate și identificarea timpurie a riscurilor.

Prin apropierea serviciilor medicale de familiile vulnerabile și prin dotarea cabinetelor cu echipamente moderne, programul „Primul pas spre sănătate” urmărește să contribuie la reducerea inegalităților în accesul la servicii medicale și la îmbunătățirea sănătății mamelor și copiilor din comunitățile în care nevoia de servicii medicale este cea mai mare.