Alergiile alimentare la adulți: pot apărea și după 30 de ani?

Alergia alimentară este adesea asociată cu copilăria, însă datele din ultimii ani arată că adulții nu sunt scutiți. Într-un studiu american de amploare, publicat în 2019 în revista JAMA Network Open, aproape jumătate dintre adulții cu alergie alimentară au declarat că au dezvoltat cel puțin o alergie la vârsta adultă. Rezultatele provin dintr-un chestionar aplicat în SUA, deci nu pot fi transpuse automat la populația din România, dar tendința este confirmată de specialiști din mai multe țări.

Ce este, de fapt, o alergie alimentară

Alergia alimentară este o reacție exagerată a sistemului imunitar la o proteină din aliment, pe care organismul o recunoaște greșit drept amenințare. Reacția poate apărea la câteva minute sau la câteva ore după ce ai mâncat și poate fi declanșată de cantități foarte mici.

Nu trebuie confundată cu intoleranța alimentară, care nu implică sistemul imunitar. Un exemplu frecvent este intoleranța la lactoză, care provoacă balonare și diaree, dar nu pune viața în pericol. Boala celiacă este, la rândul ei, o afecțiune autoimună distinctă de alergia la grâu.

De ce apar alergii alimentare la vârsta adultă

Mecanismele nu sunt pe deplin înțelese. Specialiștii discută mai multe explicații posibile:

• Alergiile încrucișate cu polenul. Persoanele alergice la polen de mesteacăn pot reacționa la mere, pere, cireșe, morcovi sau alune de pădure. De obicei apar mâncărimi și furnicături în gură și gât (așa-numitul sindrom alergic oral).

• Alergia la latex. Poate fi asociată cu reacții la banane, avocado sau kiwi.

• Sindromul alfa-gal. Este o alergie la un zahăr prezent în carnea de mamifere (vită, porc, miel), asociată în unele cazuri cu mușcături de căpușă. Reacția poate apărea la câteva ore după masă, ceea ce face ca legătura cu alimentul să fie greu de observat.

• Modificări ale sistemului imunitar legate de vârstă, boli, stres sau schimbări hormonale. Rolul lor este încă studiat.

Reacția poate fi accentuată de factori favorizanți precum alcoolul, efortul fizic intens, infecțiile sau unele medicamente antiinflamatoare.

Alimentele implicate cel mai des

În studiul american menționat, la adulți au predominat crustaceele (creveți, crabi, homari), urmate de laptele, arahidele, nucile și alunele, peștele, ouăle și grâul. Lista variază în funcție de țară, dieta locală și alergiile la polen.

În Uniunea Europeană, producătorii trebuie să evidențieze pe etichetă 14 alergeni: cereale cu gluten, crustacee, ouă, pește, arahide, soia, lapte, fructe cu coajă, țelină, muștar, susan, dioxid de sulf și sulfiți, lupin și moluște.

Simptome: de la ușoare la periculoase

Reacțiile pot include:

• urticarie, mâncărimi sau înroșirea pielii;

• umflarea buzelor, a feței sau a limbii;

• greață, vărsături, crampe abdominale, diaree;

• strănut, nas înfundat, lăcrimare;

• dificultăți de respirație, respirație șuierătoare.

În cazurile severe poate apărea anafilaxia, o reacție alergică generalizată care poate duce la scăderea tensiunii arteriale, pierderea cunoștinței și insuficiență respiratorie. Este o urgență medicală: se sună imediat la 112. Persoanele cu risc cunoscut primesc de la medic, la nevoie, un autoinjector cu adrenalină și instrucțiuni despre utilizarea lui.

Când mergi la medic

Merită consultat un medic alergolog dacă:

• ai avut o reacție neobișnuită după un aliment, chiar dacă a trecut singură;

• simptomele se repetă după același aliment sau aceeași categorie de alimente;

• ai reacții și la polen, latex sau după mușcături de căpușă;

• nu ești sigur dacă este vorba de alergie sau intoleranță.

Cum se pune diagnosticul

Diagnosticul se bazează pe istoricul medical detaliat și pe teste efectuate sub supraveghere: teste cutanate (prick) și determinarea imunoglobulinelor E specifice din sânge. În unele situații, medicul poate recomanda un test de provocare orală, făcut strict în mediu medical. Un test pozitiv nu înseamnă automat alergie clinică, de aceea rezultatele se interpretează întotdeauna împreună cu simptomele.

Specialiștii avertizează împotriva testelor „de intoleranță" vândute fără indicație medicală și a dietelor de excludere făcute pe cont propriu. Acestea pot duce la restricții alimentare inutile sau la un diagnostic greșit.

Tratament și prevenție

Pentru majoritatea alergiilor alimentare, singura măsură eficientă rămâne evitarea strictă a alimentului implicat. Concret, asta înseamnă:

• citirea atentă a etichetelor;

• întrebarea despre ingrediente la restaurant;

• atenție la contaminarea încrucișată în bucătărie;

• purtarea medicației de urgență, dacă a fost prescrisă.

Antihistaminicele pot reduce simptomele ușoare, dar nu tratează o reacție severă. Medicul alergolog stabilește planul individual de acțiune.

Întrebări frecvente

Pot dezvolta alergie la un aliment pe care l-am mâncat toată viața?
Da. Alergiile pot apărea la adulți chiar și la alimente tolerate ani la rând.

Alergia alimentară dispare la adulți?
Depinde de aliment. La adulți, alergiile la arahide, nuci sau fructe de mare tind să persiste, dar fiecare caz se evaluează individual.

Care este diferența dintre alergie și intoleranță?
Alergia implică sistemul imunitar și poate fi periculoasă. Intoleranța afectează în principal digestia și, de regulă, nu pune viața în pericol.

Informațiile din acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru diagnostic și tratament, adresează-te unui medic alergolog.