Farmacie· 4 min citire

Rezistența la antibiotice, explicată pe înțelesul tuturor: ce faci tu, ca pacient, ca să nu contribui la ea

Rezistența la antibiotice

Rezistența la antibiotice

Realitatea Medicala
Scris de Realitatea Medicala Publicat: 5 oct. 2026, 12:12

Antibioticele au schimbat medicina. Infecții care înainte puteau fi fatale se tratează acum cu o cură de câteva zile. Tocmai de aceea, tot mai multe voci din sănătate publică avertizează că aceste medicamente își pierd din eficiență. Fenomenul se numește rezistență la antibiotice.

Ce este, de fapt, rezistența la antibiotice?

Rezistența antimicrobiană apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii și paraziții nu mai răspund la medicamentele care îi tratau. Din acest motiv, antibioticele și alte medicamente devin ineficiente, iar infecțiile se tratează mai greu.

O precizare importantă: nu corpul tău devine rezistent la antibiotice, ci bacteriile. O bacterie rezistentă supraviețuiește tratamentului, se înmulțește și poate fi transmisă altor oameni. Rezistența apare, în mod natural, în timp, prin modificări genetice ale microbilor. Folosirea greșită și excesivă a antibioticelor la oameni și la animale o accelerează.

De ce contează pentru tine, chiar dacă ești sănătos

Antibioticele sunt un instrument esențial al medicinei moderne. Proceduri uzuale precum transplantul, chimioterapia sau chiar chirurgia ortopedică nu ar putea fi făcute fără antibiotice puternice. Când medicamentele nu mai funcționează, riscurile nu cresc doar pentru cei bolnavi acum, ci pentru oricine va avea vreodată nevoie de o operație sau de un tratament oncologic.

Cum contribuim, fără să vrem, la rezistență

Principalul motor al fenomenului este folosirea inutilă sau incorectă a antibioticelor. Câteva situații frecvente:

  • luarea unui antibiotic pentru o răceală sau o gripă, boli provocate de virusuri, la care antibioticul nu are efect;

  • oprirea tratamentului când te simți mai bine, sau prelungirea lui pe cont propriu. Folosirea incorectă a dozei sau a duratei este considerată un factor de risc;

  • folosirea antibioticelor rămase de la o boală anterioară;

  • darea „din pastilele mele" unui membru al familiei.

Situația se înrăutățește acolo unde antibioticele se pot cumpăra fără prescripție medicală. Rolul tău ca pacient este deci real.

Ce poți face, concret, ca pacient

1. Nu cere antibiotic „ca să nu mă îmbolnăvesc mai tare".

Dacă medicul spune că este o viroză și nu prescrie antibiotic, nu este o neglijență. Este exact decizia corectă. Întreabă ce poți face pentru simptome (odihnă, hidratare, medicamente pentru febră sau durere, la indicația medicului).

2. Ia antibiotice doar când ți le prescrie un medic.

Recomandările OMS pentru public sunt simple: folosește antibiotice doar la prescripția unui profesionist în sănătate, nu folosi niciodată antibiotice rămase și nu le împărți cu alții.

3. Respectă exact schema stabilită de medic.

Ia doza la orele indicate și pe toată durata prescrisă. Dacă te simți mai bine mai devreme sau apar reacții adverse, sună medicul în loc să decizi singur.

4. Nu păstra „stoc de antibiotice".

Resturile de la un tratament nu se păstrează pentru data viitoare. Cele rămase se predau la farmacie, nu se aruncă la gunoi sau în toaletă.

5. Întreabă despre analize.

Când diagnosticul nu este clar, medicii pot prescrie antibiotice cu spectru larg, care acționează asupra multor tipuri de bacterii. Dacă situația o permite, un test care identifică agentul care a provocat infecția poate duce la un tratament mai țintit. Întreabă medicul dacă este util în cazul tău.

6. Previne infecțiile, ca să ai mai rar nevoie de tratament.

Spălatul pe mâini, vaccinările recomandate și igiena alimentelor reduc numărul infecțiilor, deci și nevoia de antibiotice.

7. Informează-te și vorbește despre asta.

Mulți oameni încă iau antibiotice la prima tuse. Un mesaj corect, spus în familie, contează.

Rezistența nu apare doar în spitale

Folosirea antibioticelor la animale, în ferme, contribuie și ea la fenomen. Specialiștii atrag atenția că utilizarea în scop nețerapeutic, de exemplu pentru prevenție sau ca stimulatori de creștere, reduce eficiența tratamentelor. De aceea, soluțiile sunt la mai multe niveluri: pacienți, medici, farmaciști, agricultură și autorități.

Întrebări frecvente

Antibioticele tratează gripa sau răceala?
Nu. Acestea sunt provocate de virusuri, la care antibioticele nu au efect. Un antibiotic ia, în acest caz, doar riscuri, fără beneficii.

Pot opri antibioticul când mă simt bine?
Nu decide singur. Respectă durata stabilită de medic și, dacă ai nelămuriri, întreabă-l înainte să oprești.

Pot folosi antibioticul rămas de la o boală anterioară?
Nu. Nu știi dacă este potrivit pentru noua infecție, iar doza poate fi insuficientă.

Pot cumpăra antibiotice fără rețetă?
Nu este recomandat. Folosește-le doar la indicația medicului.

Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical. Dacă ai o infecție sau ți s-a prescris un antibiotic, urmează indicațiile medicului tău.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea Medicala și pe Google News

Mai multe știri din Farmacie