Copiii ar putea merge la psiholog fără acordul părinților. Proiectul care a stârnit controverse și a ajuns la CCR

Mai mulți senatori USR vor ca tinerii care au împlinit 16 ani să poată beneficia de servicii de intervenție psihologică, psihoterapie și consiliere școlară fără să mai fie necesar acordul expres al părinților sau al reprezentanților legali.

Inițiativa este prezentată de susținătorii săi drept o soluție pentru situațiile în care adolescenții au nevoie urgentă de sprijin specializat, dar nu îl pot obține din cauza refuzului sau a lipsei implicării familiei. În același timp, proiectul a generat reacții puternice în spațiul public, iar președintele Nicușor Dan a decis să îl conteste la Curtea Constituțională.

USR spune că actualele reguli îi împiedică pe mulți adolescenți să primească ajutor la timp

Potrivit inițiatorilor, legislația actuală poate reprezenta o piedică serioasă pentru tinerii care se confruntă cu probleme emoționale sau psihologice și au nevoie de sprijin de specialitate. Senatorii susțin că există numeroase situații în care adolescenții nu ajung la timp la psiholog deoarece accesul la astfel de servicii depinde în prezent de acordul părinților. Problema ar fi și mai accentuată în mediul rural sau în comunitățile unde serviciile de sănătate mintală sunt greu accesibile.

„Avem prea mulți adolescenți care au nevoie de ajutor, dar nu ajung la el la timp. Nu pentru că nu ar vrea să vorbească, ci pentru că, uneori, nu pot face acest pas în mod deschis. Când accesul la un psiholog depinde exclusiv de acordul părinților, inclusiv în cazul consilierilor școlari, există situații în care sprijinul nu mai ajunge deloc”, a declarat senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu.

Tinerii de 16 ani ar putea solicita singuri servicii psihologice

Conform propunerii legislative, adolescenții care au împlinit vârsta de 16 ani vor putea solicita și beneficia de servicii de intervenție psihologică, psihoterapie și consiliere școlară fără aprobarea expresă a părinților sau a reprezentanților legali.

Inițiatorii afirmă că măsura va fi însoțită de garanții privind evaluarea profesională, confidențialitatea și protecția minorului. Potrivit acestora, interesul superior al adolescentului trebuie să rămână criteriul principal pe întreaga durată a procesului terapeutic.

Reprezentanții USR insistă că proiectul nu urmărește diminuarea rolului familiei în viața copiilor și adolescenților. Ei susțin că scopul este de a crea o alternativă pentru cazurile în care lipsa acordului parental blochează accesul la ajutor specializat.

De ce a fost ales pragul de 16 ani

Senatoarea Cynthia Păun afirmă că alegerea pragului de 16 ani nu este întâmplătoare. Potrivit acesteia, legislația românească oferă deja adolescenților o anumită autonomie în diverse aspecte ale vieții, iar accesul la servicii psihologice ar trebui să urmeze aceeași logică.

„La 16 ani, legea recunoaște deja adolescenților capacitatea de a lua decizii importante în anumite domenii ale vieții lor. Este greu de explicat de ce un tânăr poate avea astfel de responsabilități, dar nu poate cere singur ajutor psihologic atunci când are nevoie de sprijin”, a afirmat aceasta.

Inițiatorii consideră că intervenția timpurie poate preveni agravarea unor probleme emoționale și poate contribui la identificarea rapidă a situaațiilor de risc, înainte ca acestea să producă efecte mai grave.

Proiectul a fost discutat cu specialiști din domeniul sănătății mintale

Senatorii USR spun că propunerea legislativă a fost elaborată după consultări cu specialiști din domeniul sănătății mintale și că ține cont de recomandările formulate de experți privind accesul minorilor la servicii psihologice.

Potrivit acestora, eliminarea obligației acordului parental pentru adolescenții care au împlinit 16 ani ar putea reduce una dintre principalele bariere care limitează accesul la sprijin psihologic. Argumentul central este că există tineri care nu se simt confortabil să discute cu familia despre problemele prin care trec și care, din acest motiv, renunță să mai ceară ajutor.

Inițiativa urmează să intre în dezbaterea Parlamentului, unde va fi analizată de comisiile de specialitate înainte de votul final. Între timp, contestarea proiectului la Curtea Constituțională adaugă o nouă miză unei dezbateri care pune față în față autonomia adolescenților și dreptul părinților de a participa la deciziile importante din viața copiilor lor.