Disfagia este senzația de dificultate la înghițire – luând mai mult timp și efort pentru a muta alimentele sau lichidele din gură în stomac. Disfagia poate fi dureroasă. În unele cazuri, înghițirea este imposibilă.

Dificultăți ocazionale la înghițire, cum ar fi atunci când mănânci prea repede sau nu mesteci suficient de bine alimentele, de obicei nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Dar disfagia persistentă poate fi o afecțiune medicală gravă care necesită tratament.

Disfagia poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecventă la adulții în vârstă. Cauzele problemelor de înghițire variază, iar tratamentul depinde de cauză.

Semnele și simptomele asociate cu disfagia pot include:

·      Durere la înghițire

·      Incapacitatea de a înghiți

·      Senzație de blocare a alimentelor în gât sau în piept sau în spatele sternului (stern)

·      Saliva

·      Răguşeala

·      Mâncarea revine (regurgitație)

·      Arsuri la stomac frecvente

·      Mâncarea sau acidul din stomac se revarsă în gât

·      Pierdere în greutate

·      Tușiți sau căderi la înghițire 

Diagnosticul disfagiei

Prezenta disfagiei atat pentru lichide, cat si pentru solide, diferentiaza cu precizie cauzele motorii de cele obstructive. Examenul cu bariu (in bolus solid, de obicei, o bezea sau tableta) trebuie efectuat. Daca rezultatul arata obstructie, pentru a elimina suspiciunea de neoplasm, se efectueaza o endoscopie (si eventual biopsie). Daca examenul cu bariu este negativ sau sugestiv pentru tulburari de motilitate, trebuie efectuate studii ale motilitatii. 

Tratamentul disfagiei

Tratamentul consta in tratarea cauzei specifice.

Modificarea dietei este componenta cheie in programul general de tratament al disfagiei.

Dietele pentru pacientii cu disfagie includ:

– lichide cum sunt sucul de fructe, cafea, ceai, dar si lichide cu grosime de nectar (de exemplu, supa de smantana, suc de rosii);

– lichide sau alimente cu consistenta asemanatoare budincii (de exemplu, banane dulci, piure);

– alimente mecanice moi (de exemplu, paine, fasole);

– alimente care se destrama (de exemplu, paine, orez, briose);

– texturi amestecate.

Deoarece aportul de lichide este limitat la majoritatea pacientilor cu disfagie, acesti indivizi sunt expusi riscului de deshidratare. De aceea, starea de hidratare a pacientului trebuie monitorizata indeaproape.

Când să vezi un medic

Consultați-vă medicul dacă aveți în mod regulat dificultăți la înghițire sau dacă remarcați o pierdere în greutate, regurgitare sau vărsături ce însoțesc disfagia.Dacă o obstrucție interferează cu respirația, chemați imediat ajutor de urgență. Dacă nu puteți înghiți pentru că simțiți că mâncarea v-a rămas blocată în gât sau în piept, mergeți la cel mai apropiat departament de urgență.

IMPORTANT: Informațiile din acest articol sunt recomandări generale cu caracter informativ, facultativ, ce nu înlocuiesc indicațiile unui medic specialist.

Bibliografie

Dysphagia, www.mayoclinic.org

Dysphagia, www.medicalnewstoday.com

 

Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala