Specialiștii avertizează că este sezonul viperelor și că acestea pot fi observate mult mai greu în această perioadă a anului. Salvamontiștii au elaborat un set de măsuri în cazul mușcăturilor de viperă.

Salvamontiştii avertizează că în perioada caldă din an viperele sunt mult mai greu de observat, deși sunt foarte active, așa că riscul de a fi mușcat de șarpe poate fi destul de ridicat.

Viperele sunt mai vizibile în luna iunie, pentru că ies la năpârlire sau depunere de ouă. Însă, în general, după sfârșitul lui iunie, ele sunt mult mai greu de observat.

Salvatorii montani au dat mai multe sfaturi pentru a ști ce trebuie să faci dacă ești mușcat de șarpe, dar și cum să eviți mușcătura de viperă.

Cum eviți mușcătura de viperă

Dacă nu vrei să fii mușcat de șarpe, mai ales de viperă care e veninoasă, în această vară, iată ce recomandă specialiștii:

– portul permanent al bocancilor de munte, cu carâmb înalt, chiar dacă temperatura ambiantă este ridicată. Portul bocancilor vă va feri și de entorse ale gleznei (evitând alunecarea, chiar ale genunchilor) sau de răniri ale degetelor de la picior, prin lovirea de pietre.

– efectuați permanent un control vizual al zonei în care urmează să păşiţi.

– nu ridicaţi pietre mari decât după ce, în prealabil, aţi efectuat un control vizual dedesubt, pentru a verifica daca sunt şerpi.

– dacă intraţi într-o zonă cu vegetaţie înaltă care nu vă permite verificarea suprafeței solului, loviţi uşor vegetaţia cu un băţ. În ciuda renumelui,  vipera comună este un şarpe timid, care va fugi din calea dumneavoastră și se va ascunde. 

Pentru a evita mușcătura unei vipere, în cazul în care vedeți una, nu trebuie să vă jucați cu ele sau să le omorâți.

Pericol în munți – 2 oameni mușcați de vipere în locuri diferite

Ce trebuie să faci dacă ești mușcat de viperă

Manifestările clinice ale mușcăturii de vipera depind de mai mulți factori: cantitatea de venin injectat, localizarea mușcăturii, starea de sănătate a victimei. Veninul poate sa ducă la apariția unor efecte atât locale cât și sistemice (ale întregului organism), urmate rareori de deces, decesele survenind în special la copii (din cauza unei doze mai mari de venin raportat la greutate) și la vârstnici, potrivit Comisiei medicale Salvamont România.

Semne si simptome ale mușcăturii de viperă: locale – urme ale mușcăturii, edem („umflare”) local, flictene (vezicule) hemoragice; sistemice (generale)- febra, transpirații, greață, vărsături, dureri abdominale, diaree, lipotimie („leșin”), dificultăți de respirație, durere toracica, convulsii, coma, alte manifestări neurologice, hemoragii, urticarie, soc anafilactic (edem al feței, limbii, cailor aeriene, dificultăți de respirație, șoc – tensiune arteriala prăbușită, puls periferic nepalpabil).

Clasificarea mușcăturilor de viperă după gradul de toxicitate:

– Gradul 0 (fără reacție toxică ) – urme ale mușcăturii, fără edem („umflare”) local .

– Gradul 1 (reacție toxică minimă ) – edem („umflare” ) local în jurul mușcăturii, fără reacție sistemică.

– Gradul 2 (reacție toxică moderată) – edem al întregului membru mușcat, reacție sistemică minimă (vărsături, hipotensiune arterială tranzitorie).

– Gradul 3 (reacție toxică severă) – edem care se extinde rapid spre trunchi, stare de șoc, hemoragii sau alte reacții sistemice.

Masurile de prim ajutor constau în :
– Liniștirea pacientului, evitarea mobilizării inutile a acestuia; acesta va fi așezat întins pe spate (sau în poziție laterală de siguranță, dacă este inconștient ) într-un loc sigur, la adăpost de un eventual alt atac al șarpelui;
– Apelarea Numărului Unic de Urgență 112 sau a Dispeceratului Național Salvamont – 0372126668, pentru a anunța evenimentul și a oferi detalii asupra stării victimei și a localizării acesteia (eventual coordonate GPS);
– Se curăță plaga cu apa oxigenată sau cu apă curată;
– Se scot eventualele inele, brățări sau altele asemenea de la nivelul membrului mușcat deoarece în caz de apariție a edemului, înlăturarea lor va fi foarte dificilă, iar acestea vor acționa ca un garou;
– Proximal de plaga mușcată se aplică un pansament cu o fașă elastică pentru a încetini diseminarea veninului pe cale limfatică. Bandajul elastic se scoate numai la spital, după administrarea serului antiviperin (dacă acesta este indicat). Bandajul nu trebuie aplicat prea strâns, pentru a nu împiedica circulația sanguină arterială, cât „să se poată introduce un deget sub bandaj”;

*NU se practică incizii sau „cauterizări” la nivelul mușcăturii* NU se „stoarce” plaga* NU se recomandă aplicarea de gheață sau garou* NU se aplica diverse substanțe sau curent electric la nivelul plăgii* NU se încearcă capturarea șarpelui* NU se recomandă utilizarea dispozitivelor de aspirație a veninului* NU se aspiră veninul cu gura;

Membrul mușcat se imobilizează într-o atelă, pentru a împiedica contracțiile musculare care favorizează circulația limfatică; membrul respectiv va fi menținut în poziție neutră sau mai jos decât nivelul cordului și nu mai sus decât acesta;

Șocul anafilactic se tratează de urgență prin administrarea de Adrenalină, existând în farmacii sisteme de auto-injectare cu Adrenalină (Anapen, Epipen) intramuscular, acestea putând fi incluse în baremul trusei de prim – ajutor (daca persoana se cunoaște cu alergii severe). Pe lângă administrarea de Adrenalină este utilă și administrarea de antihistaminice (acestea pot fi administrate și în reacțiile anafilactice mai ușoare, iar Adrenalina se administrează doar în formele severe – șoc anafilactic);

In caz de instalare a stopului cardio-respirator se aplică manevre de resuscitare cardio-pulmonară;

Pacientul va fi transportat la spital pe targă, evitându-se mobilizarea acestuia (pacientul nu va umbla).

Serul antiviperin se va administra doar la spital, dacă gradul de toxicitate este moderat-sever.

Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala