Căpușele pot transmite infecții care provoacă boli grave, inclusiv boala Lyme. Acum, autoritățile sanitare încearcă să crească gradul de conștientizare asupra unei probleme mai puțin cunoscute: o alergie la carne care poate pune viața în pericol.
Problema, cunoscută sub numele de sindrom alfa-gal, a fost asociată pentru prima dată cu o anumită specie de căpușe în urmă cu aproximativ 15 ani. Însă cazurile sunt în creștere, pe măsură ce tot mai mulți oameni raportează simptome precum urticarie, diaree și mâncărime după consumul chiar și a unei cantități foarte mici de carne și — în unele cazuri — produse lactate. Alergia nu afectează consumul de pește sau carne de pasăre. Puiul, curcanul și ouăle sunt în regulă, scrie AP.
Timp de ani de zile, tratamentul standard a presupus evitarea alimentelor provenite de la vaci, porci și oi, precum și purtarea unui injector cu epinefrină în caz de urgență medicală. Dar autoritățile de reglementare au aprobat recent primul medicament pentru această afecțiune, iar mai multe terapii ar putea apărea în viitor.
Spre deosebire de alte boli transmise de căpușe, sindromul alfa-gal nu este cauzat de o bacterie sau un virus. În schimb, apare atunci când sistemul imunitar uman declanșează un răspuns alergic la un tip de zahăr numit alfa-gal.
Alfa-gal se găsește în carnea majorității mamiferelor, dar nu în oameni sau alte primate. Se găsește și în saliva anumitor căpușe. Când este consumat, acest zahăr este de obicei inofensiv. Însă atunci când căpușele mușcă pielea, pot introduce zahărul direct în sânge. Acest lucru declanșează formarea de anticorpi — proteine ale sistemului imunitar care luptă împotriva invadatorilor străini — care încep să recunoască și să atace moleculele de alfa-gal.
„Se pare că pielea este o modalitate excelentă de a declanșa un răspuns alergic”, a spus dr. Scott Commins, cercetător în sindromul alfa-gal la Universitatea din Carolina de Nord. „Dacă totul s-ar întâmpla oral, și am consuma alfa-gal așa cum mâncăm friptură sau grătar, atunci nu am deveni alergici.”
Persoanele care dezvoltă acești anticorpi vor avea adesea o reacție alergică puternică la câteva ore după consumul de carne sau lactate. Dar poate dura săptămâni sau luni până la apariția problemei, iar severitatea simptomelor crește adesea în timp.
Oamenii ajung de obicei la medic după apariția unor simptome îngrijorătoare, inclusiv urticarie, amețeli, dificultăți de respirație și umflarea buzelor, gâtului, limbii sau pleoapelor. Unele persoane pot avea doar probleme digestive, inclusiv diaree, dureri de stomac, vărsături și greață.
Medicii diagnostichează alergia pe baza analizelor de sânge, a simptomelor și a altor informații oferite de pacient, inclusiv posibile mușcături recente de insecte.
Testul de sânge detectează prezența anticorpilor alfa-gal, dar nu toate persoanele cu rezultat pozitiv dezvoltă afecțiunea. Uneori, testul poate fi și fals pozitiv.
Medicii recomandă în general evitarea cărnii de vită, porc, miel și altor tipuri de carne provenite de la mamifere. Unele persoane pot consuma totuși produse lactate, precum lapte, brânză și unt. Cei cu reacții mai severe trebuie să evite și produse care conțin subproduse animale, cum ar fi gelatina, prezentă în jeleuri și bomboane gumate.
O excepție rară: carnea provenită de la un număr mic de porci modificați genetic pentru a nu produce alfa-gal.
