Astmul este o afecțiune inflamatorie cronică a căilor aeriene superioare și este influențat de interacțiunea dintre factorii genetici și de mediu. Incidența astmului a crescut semnificativ odată cu industrializarea accelerată, expunerea la aerul poluat fiind direct responsabilă de bronșite, astm și boli pulmonare.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea atmosferică reprezintă cel mai mare risc de mediu pentru sănătate în Europa, cauzând peste 400 000 de decese premature pe an, având în același timp efecte negative directe asupra mediului. Cele mai multe cazuri de astm sunt înregistrare în mediile urbane poluate, fiind corelate de asemenea cu alergiile.
Expunerea mai mare la poluanții atmosferici este asociată cu un risc crescut de atacuri de astm, dar mecanismele moleculare care stau la baza capacității poluanților atmosferici de a declanșa atacuri de astm nu sunt bine înțelese.
Un nou studiu arată că nivelurile mai ridicate de poluanți ai aerului, au fost asociate cu un risc crescut de atacuri de astm la copiii care locuiesc în centrele urbane. În Europa, poluanții cei mai nocivi pentru sănătatea umană sunt pulberile în suspensie, dioxidul de azot (NO ₂) și ozonul troposferic (O₃).
Infecțiile respiratorii virale sunt cea mai frecventă cauză a atacurilor de astm bronșic, dar factorii nevirali, cum ar fi poluanții atmosferici, sunt, de asemenea, asociați cu apariția simptomelor de astm.
Un studiu recent publicat în revista Lancet Planetary Health raportează că nivelurile mai ridicate de poluare a aerului, în special concentrațiile de ozon și particule fine, au fost asociate cu atacuri de astm și cu o scădere a funcției pulmonare la copiii care trăiesc în centrele urbane. Cercetătorii au remarcat, de asemenea, că acești poluanți ai aerului ar putea declanșa atacuri de astm chiar și atunci când concentrațiile lor sunt sub standardele naționale de calitate a aerului.
„Cred că această lucrare este foarte interesantă și importantă, deoarece au putut nu numai să se uite la exacerbarea astmului bronșic, dar au avut și date despre absența virusului respirator și au examinat alte rezultate. Rezultatele arată o asociere între poluarea aerului și exacerbările astmului bronșic care apar în absența unui virus respirator provocator; prin urmare, poluarea aerului în acest studiu a fost un declanșator al exacerbărilor astmului bronșic independent de infecțiile virale respiratorii, ceea ce, la rândul său, este important pentru a înțelege mecanismele biologice”, a spus dr. Antonella Zanobetti, cercetător în domeniul sănătății mediului la Harvard. T.H. Chan School of Public Health din Boston.
„Studiul lor a mers mult mai departe decât multe alte studii, prin faptul că au analizat cu atenție relația dintre poluarea aerului și exacerbările astmului, indiferent dacă aceste evenimente au avut loc în timpul infecțiilor virale sau nu”, a adăugat dr. Allen Dozor, profesor de pediatrie și șef de divizie. Pneumologie la Colegiul Medical din New York.
Referințe:
- RAPORT referitor la punerea în aplicare a directivelor privind calitatea aerului înconjurător: Directiva 2004/107/CE și Directiva 2008/50/CE
- Asthma: How air pollutants may increase attacks for children in urban areas- https://www.medicalnewstoday.com/
- NIH study links specific outdoor air pollutants to asthma attacks in urban children-https://www.nih.gov/
Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala