Bolile de inimă (bolile cardiovasculare) pot fi diagnosticate la orice vârstă și reprezintă principala cauză de morbiditate și mortalitate la noi în țară.
Principalele mituri referitoare la bolile cardiovasculare:
1. Tinerii nu trebuie să-și facă griji cu privire la bolile de inimă! Este adevărat că grupele de vârsta de peste 65 de ani au o probabilitate mare de a dezvolta patologii cardiovasculare, însă 4-10% dintre atacurile de cord apar la persoanele cu vârsta sub 45 de ani, predominant la bărbați. Prevenția nu trebuie aplicată atunci când există deja o problemă, bazele sănătății se pun încă din copilărie ceea ce ar trebui să ne responsabilizeze și să ne determine să adoptam un stil de viață sănătos chiar daca nu ne încadrăm în grupul de vârstă expus riscului de a dezvolta o anumită patologie. Schimbările aduse stilului de viață de astăzi construiesc fundația pentru o inimă mai sănătoasă în viața ulterioară.
2. Este normal să am hipertensiune arterială după o anumită vârstă! Tensiunea arteriala tinde să crească pe măsura înaintării în vârstă, însă această tendință „normală” nu înseamnă că este ceva bun pentru organism. Tensiunea arterială apare consecutiv unor modificări ai perților arterelor, aceștia devenind rigizi, determină un efrot suplimentar al inimii pentru a pompa sange. Apare astfel un cerc vicios ce poate fi prevenit sau ameliorat printr-un regim igieno-dietetic și/sau tratament adecvat. Deoarece hipertensiunea arteriala nu produce în general simptome evidente, consultul medical regulat cu măsurarea tensiunii arteriale mai ales după vârsta de 45 de ani sunt elemente esentiale în prevenția și depistarea precoce a hipertensiunii arteriale.
3. Am fumat de ani de zile, nu are rost să mă opresc acum. Acesta este un mit. Fumatul de tutun este o cauză majoră a bolilor de inimă. Imediat ce o persoană renunță la fumat, încep beneficiile pentru sănătate.
După oprirea fumatului:
- 1 an după oprirea fumatului- riscul de infarct miocardic se reduce la jumatate, comparativ cu cel al unui nefumator.
- 5-10 ani după oprirea fumatului – riscul de a avea un accident vascular cerebral este asemanator cu cel al unui nefumator.
- 15 ani după oprirea fumatului- riscul de boala coronariana este egal cu cel al unei persoane care nu a fumat niciodata.
4. Vitaminele pot preveni bolile de inima! Deși majoritatea vitaminelor, luate în dozele recomandate, este puțin probabil să fie dăunătoare pentru sănătatea inimii, nu există dovezi că administrarea oricăror suplimente de vitamine poate reduce riscul de boli de inimă. Și cu siguranță nu pot înlocui o dietă sănătoasă și exercițiile fizice regulate. Analiza, publicată în 2018, sursa de încredere, a luat date din 18 studii existente, inclusiv 2.019.862 de participanți. Autorii au concluzionat că „suplimentele cu multivitamine și minerale nu îmbunătățesc rezultatele cardiovasculare în populația generală”. Potrivit Victoria Taylor, directorul de nutriție la British Heart Foundation: „Nu există scurtături atunci când vine vorba de nutriție – suplimentele nu sunt un înlocuitor pentru alimente sănătoase. Este posibil să vi se prescrie un supliment de vitamine sau minerale de către un profesionist din domeniul sănătății din alte motive, dar nu recomandăm oamenilor să ia multivitamine pentru a ajuta la prevenirea bolilor cardiace și circulatorii.”
5. Iau medicamente care scad colesterolul astfel pot mânca orice îmi place! Unele medicamente, cum ar fi statinele, reduc nivelul de colesterol din sânge, blocând o enzimă din ficat care este necesară pentru producerea colesterolului, reducând astfel nivelul general al colesterolului din sânge. Statinele pot reduce efectele adverse ale unei diete bogate în grăsimi, dar o dietă neadecvată va crește riscul apariției altor factori de risc independenți pentru boli de inimă, cum ar fi obezitatea și diabetul.
6. Persoanele cu boli de inima ar trebui să evite să mănânce grăsimi! O persoană cu boli cardiovasculare cu siguranță ar trebui să își reducă aportul de grăsimi saturate – care se găsesc în alimente precum untul, biscuiții, slănina și cârnații – și grăsimile parțial hidrogenate și trans, care se găsesc în alimente precum produse de patiserie, pizza congelată, și floricele de porumb la microunde. Cu toate acestea, grăsimile nesaturate pot oferi beneficii. De exemplu, există unele dovezi că omega-3, care este o grăsime polinesaturată, ar putea proteja sănătatea inimii.Însă alte tipuri de grăsimi, și în mod special grăsimile nesaturate care se găsesc în uleiurile vegetale și alte alimente, sunt benefice. De altfel, există numeroase studii ce dovedesc că omega-3, care este o grăsime polinesaturată, ar putea proteja sănătatea inimii. Consumul de 2 ori pe saptamana de peste bogat in acizi grasi omega-3, cum ar fi somon, pastrav, ton, macrou si sardine, reduce riscul de a dezvolta o boala cardiovasculară. Alternativă pentru regim vegetarian este consumul de acizi grași omega-3 derivați din plante (tofu, boabe de soia, nuci, semințe de in, ulei de in și canola).
7. Oamenii ar trebui să evite exercițiile fizice dacă au boli de inimă! Acesta este un mit. Exercițiile fizice ajută la întărirea mușchiului inimii și la îmbunătățirea fluxului sanguin în jurul corpului. Intensitatea și frecvența efortului fizic trebuie să fie un proces gradual și se stabilește împreună cu mendicul curant în cazul unei patologii cardiace.
În august 2020, Societatea Europeană de Cardiologie a publicat informații privind exercițiile fizice la pacienții cu boli cardiovasculare.
Prof. Sanjay Sharma, care a fost implicat în crearea ghidurilor, explică: „Șansa ca exercițiile să declanșeze un stop cardiac sau un atac de cord este extrem de scăzută.” Cu toate acestea, el adaugă și o notă de precauție: „Oamenii care sunt complet inactivi și cei cu boli de inimă avansate ar trebui să-și consulte medicul înainte de a se apuca de sport”.
IMPORTANT: Informațiile din acest articol sunt recomandări generale cu caracter informativ, facultativ, ce nu înlocuiesc indicațiile unui medic specialist.
Referințe:
www.cdc.gov
www.heartfoundation.org.au
www.health.clevelandclinic.org
www.heart.org
www.health.harvard.edu
www.mayoclinic.org
www.world-heart-federation.org
Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala
