Grupa sanguină a unei persoane poate să determine gradul în care COVID-19 afectează starea de sănătate a pacientului, arată un studiu realizat de cercetătorii germani. 

Studiul realizat de oameni de știință de la Universitatea Kiel din Germania şi publicat în New England Journal of Medicine, afirmă că persoanele cu grupa sanguină A prezintă un risc cu aproape 50% mai mare de a suferi o formă severă de COVID-19 în comparaţie cu pacienţii care au alte grupe sanguine. La popul opus, oamenii cu grupa sangvină 0 prezintă un risc cu 50% mai mic de a contracta o formă severă a bolii, potrivit autorilor studiului.

Cercetătorii germani, coordonaţi de Andre Franke, specialist în biologie moleculară, au examinat probe de sânge recoltate de la 1.610 pacienţi cu COVID-19 aflaţi la terapie intensivă în spitale din Italia şi Spania. Toţi pacienţii din acest studiu erau conectaţi la aparate de ventilaţie mecanică sau primeau oxigen.

În plus, cercetătorii au prelevat în mod aleatoriu mostre sangvine de la 2.205 adulţi sănătoşi din aceste două ţări, care au constituit grupul de control, cu ajutorul căruia au putut fi făcute comparaţii în funcţie de grupele sangvine ale participanţilor la studiu.

“Datorită acestui set mare de date, am identificat regiuni foarte interesante din genom, care cresc sau scad riscul de apariţie a unei forme severe de COVID-19”, a declarat un cercetător participant la acest studiu, David Ellinghaus.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că speră că, până la sfârşitul anului, vor putea fi produse câteva sute de milioane de vaccinuri împotriva COVID-19, şi chiar două miliarde în 2021, relatează AFP.

Pe măsură ce cursa pentru vaccinuri se accelerează, Soumya Swaminathan, director ştiinţific al OMS, a indicat că peste două sute de candidaţi la vaccin sunt studiaţi la nivel mondial şi o duzină de studii clinice sunt în curs de desfăşurare. “Dacă suntem foarte norocoşi, vor fi unul sau doi candidaţi înainte de sfârşitul acestui an”, a spus ea în cadrul unei conferinţe de presă online.

Înaltul responsabil al OMS a identificat trei grupuri de populaţie cărora li se va acorda prioritate la vaccinare: lucrătorii aflaţi în prima linie, cum ar fi medicii şi poliţiştii, persoanele cele mai vulnerabile, precum vârstnicii, persoanele care trăiesc într-un mediu cu risc mare de contaminare, cum ar fi mahalale urbane şi centrele de asistenţă.