Mâncarea fără zahăr poate fi mai periculoasă. Adevărul despre îndulcitori

O cercetare recentă a arătat că persoanele care au consumat cantități mari de îndulcitori, mai mult de 190 mg pe zi, cum sunt aspartamul și zaharina, au înregistrat o scădere a funcției cognitive cu 62% mai rapidă decât cei care au consumat doar 20 mg pe zi. Pentru referință, o cutie de băutură carbogazoasă dietetică conține aproximativ 200 mg de îndulcitori. Aceasta este doar una dintre numeroasele studii care leagă îndulcitorii de probleme de sănătate, de la boli cardiovasculare și inflamații, la dezechilibre în flora intestinală și chiar cancer, relatează The Telegraph. 

Aspartamul

Aspartamul este unul dintre cei mai folosiți îndulcitori, întâlnit în băuturi dietetice, cereale pentru micul dejun, iaurturi cu conținut scăzut de zahăr, înghețată și guma de mestecat fără zahăr. De 180–200 de ori mai dulce decât zahărul, principala sa limitare este instabilitatea la temperaturi ridicate, ceea ce îl face mai puțin potrivit pentru deserturi.

Încă de la aprobarea sa în anii 1970, aspartamul a fost în centrul controversei legate de sănătate. În anii 2000, studii pe șobolani au sugerat că dozele mari și prelungite ar putea fi asociate cu limfom și leucemie, concluzii care, deși au fost ulterior contestate, au alimentat îngrijorările epidemiologice ulterioare. 

Un studiu din 2022, analizând peste un deceniu de înregistrări dietetice a 102.865 de adulți din Franța, a arătat că un consum ridicat de aspartam și acesulfam-K poate fi asociat cu mai multe tipuri de cancer. Cercetări recente au mai asociat consumul ridicat al alimentelor cu aspartam cu boli cardiovasculare și diabet de tip 2.

De asemenea, un mic procent din populație poate dezvolta simptome neurologice acute, precum dureri de cap sau vedere încețoșată, din cauza fenilalaninei, un aminoacid rezultat în urma metabolizării aspartamului. Conform profesorului Erik Millstone de la Universitatea Sussex, aproximativ 3–10% dintre consumatori pot resimți astfel de efecte, uneori severe. 

Sucraloza

Sucraloza este frecvent combinată cu acesulfam potasic în diverse produse: condimente, gemuri fără zahăr, sosuri, băuturi dietetice și gumă de mestecat. Deși scopul inițial al îndulcitorilor era reducerea consumului excesiv de zahăr, studiile sugerează că sucraloza poate modifica metabolismul și apetitul. 

Un studiu al University of Southern California a arătat că persoanele care au consumat apă cu sucraloză și carbohidrați au avut un apetit crescut cu aproape 20% față de cei care au consumat apă cu zahăr normal. În 2020, cercetările profesorului Dana Small de la McGill University au demonstrat că băuturile cu sucraloză și carbohidrați alterează răspunsul creierului și metabolismul la zahăr, favorizând creșterea în greutate.

În 2023, experimente cu celule intestinale umane au sugerat că sucraloza-6-acetat poate afecta ADN-ul și poate crește stresul oxidativ și inflamația în intestin. 

Neotamul

Neotamul (E961) este un îndulcitor de peste 8.000 de ori mai dulce decât zahărul, utilizat în fructe conservate, jelly, băuturi carbogazoase și produse de patiserie industriale. Spre deosebire de alți îndulcitori, este stabil la temperaturi ridicate, ceea ce îl face potrivit pentru coacere. 

Cu toate acestea, un studiu publicat în Frontiers of Nutrition arată că neotamul poate deteriora celulele din mucoasa intestinală, afectând digestia și absorbția nutrienților și perturbând microbiomul, ceea ce ar putea crește riscul de boli intestinale și chiar septicemie. Studiile au demonstrat că concentrațiile de neotam la care omul ar putea fi expus zilnic pot afecta barierele intestinale și comportamentul bacteriilor, favorizând deteriorarea celulelor sănătoase. 

Zaharină

Zaharina, descoperită în 1879, a fost primul îndulcitor artificial. Studiile timpurii au sugerat un posibil risc de cancer la șobolani, însă nu există dovezi clare la oameni. Zaharina se găsește în produse procesate cu conținut scăzut de calorii, precum sucuri, gemuri și biscuiți. La fel ca alți îndulcitori, poate afecta microbiomul intestinal, cu potențiale consecințe asupra sănătății generale.