Gripa aviară nu mai e doar a păsărilor… Iar asta îi îngrijorează pe specialiști

Pentru oameni, vestea liniștitoare e că riscul rămâne, deocamdată, mic. Între februarie 2024 și februarie 2026, SUA au raportat în jur de 71 de cazuri umane, aproape toate la lucrători din ferme de lapte sau de păsări, expuși direct la animale bolnave. Majoritatea au fost forme ușoare. La nivel global, cazurile sunt sporadice, deși unele au fost grave sau chiar fatale, inclusiv la copii. Important: virusul nu a dobândit, până acum, capacitatea de a se transmite de la om la om, pragul care ar transforma o boală a animalelor într-o amenințare pandemică.

Tocmai acest „până acum” îi ține pe virologi cu ochii pe ecrane. Cu cât H5N1 afectează mai multe specii de mamifere, cu atât crește numărul de ocazii în care s-ar putea amesteca genetic cu un virus gripal uman și ar putea căpăta noi trucuri. „Ca boală a animalelor sălbatice, e complet scăpată de sub control”, recunoștea un cercetător britanic, nu pentru că ar fi periculoasă acum pentru noi, ci pentru că se răspândește la o scară imposibil de stăvilit, oferind virusului nenumărate șanse de a evolua.

La asta se adaugă o problemă mai puțin spectaculoasă, dar reală: supravegherea. În unele locuri, testarea animalelor și a lucrătorilor din ferme e neuniformă, ceea ce înseamnă că o mutație importantă ar putea trece neobservată o vreme. Iar în epidemiologie, surpriza e dușmanul.

Pentru cititorul din România, concluzia practică e simplă și fără dramatism. Nu evita ouăle sau puiul gătit corespunzător, temperatura distruge virusul. Fii precaut, în schimb, cu păsările sălbatice găsite moarte, pe care e mai bine să nu le atingi, și raportează-le autorităților veterinare. Restul e treaba sistemelor de supraveghere, care, în acest caz, chiar contează mai mult decât orice măsură individuală.