În secolul XXI se vorbeşte tot mai mult despre inteligenţa emoţională, cu recunoaşterea şi gestionarea propriilor emoţii.
Cercetările recente vorbesc despre patru „chimicale ale fericirii”: dopamina, endorfinele, oxitocina şi, nu în ultimul rând, serotonina. Creierul are nevoie de toţi aceşti patru hormoni cu secreţii echilibrate între ele.
Nivelul normal de serotonină din organism
Dozarea serotoninei nu face parte din analizele medicale de rutină, procesul este complex şi rezultatele sunt dificil de interpretat.
În literatura de specialitate au fost descrise creșteri ale serotoninei (mai mult de 400 μg/L) :
– contexte migrenoase,
– boala celiacă,
– anumite patologii cardiace,
scăderea serotoninei (sub 100 μg/L) poate fi găsită în
– fibromialgie,
– insuficiența renală cronică,
– boala Parkinson,
– anumite forme de depresie asociate cu tulburări comportamentale şi ale ciclului veghe-somn.
Dozarea serotoninei: este recomandată de medicul specialist pacienţilor cu suspiciune de tumori carcinoide, în prezenţa unor anumitr simptome.
– înroşire a pielii (flush cutanat);
– colici abdominali însoţiți de diaree;
– imposibilitate de a respira (dispnee paroxistică);
– disfuncţie a mişcărilor intestinale (ileus cronic intermitent);
– ulcer peptic rezistent la tratament.
În acest scop, alături de serotonină se dozează şi alți markeri din sânge şi urină. Valorile normale depind de fiecare laborator, iar creșterea poate fi de până la 100 de ori valoarea normală.
Dacă dozarea serotoninei se face la pacienţii aflaţi în tratament, pentru monitorizarea medicamentelor, valorile obţinute se raportează la analiza iniţială. Medicul de laborator va explica procedura de recoltare, medicamentele şi alimentele care trebuie evitate pentru a nu interfera cu valorile analizelor.
Sindromul serotoninergic
Un nivel prea mare de serotonină indusă medicamentos poate produce efecte negative. Semnele unui exces de serotonină sau sindrom serotoninergic pot începe la câteva ore de la administrarea unui medicament nou sau de la creşterea excesivă a dozei.
Simptomele pot include:
– confuzie, agitaţie sau nelinişte;
– durere de cap;
– ritm cardiac rapid, modificări ale tensiunii arteriale şi/sau ale temperaturii;
– greaţă, vărsături, diaree;
– tremur, pierderea coordonării musculare;
– frisoane şi transpiraţie în exces;
– pupile dilatate.
Simptomele sindromului serotoninergic sunt similare cu semnele care pot evoca tumori neuroendocrine carcinoide, însă au o evoluţie cronică şi se agravează odată cu trecerea timpului.
Factorii care pot stimula producţia de serotonină
Cercetările ştiinţifice au putut demonstra eficacitatea medicamentelor pentru a ridica nivelul de serotonină asociat unor forme de depresii, însă este greu de demonstrat rolul factorilor de mediu. Fără dovezi științifice solide, pentru starea de bine şi o posibilă creştere a nivelului de serotonină se recomandă:
– expunerea la soare, la lumină puternică (o practică răspândită pentru tratarea depresiei sezoniere);
– practicarea unei activităţi fizice regulate (creşte încrederea în sine şi determină o stare de bună dispoziție);
– menţinerea unei alimentaţii echilibrate şi diversificate, cu alimentele bogate în triptofan (carne de curcan, somon şi carne roşie, ouă, nuci, brânză, tofu, ananas, care ajută la stimularea creşterii nivelului de serotonină naturală în organism);
– exerciţiile de meditaţie şi respiraţie controlată (pot ajuta în procesele de autocunoaştere, pentru relaxare şi menţinerea unei perspective pozitive asupra vieţii).
Oamenii sunt mereu în căutarea unor modalități de a porni chimicalele fericirii precum serotonina. Pentru o viață sănătoasă, oferiți-vă o dietă de fericire bine echilibrată:
– prețuiți relațiile dintre oameni și investiți în ele, pentru un maxim de dopamină;
căutați noul;
– iubiți activitatea fizică regulată pentru a vă bucura de endorfine;
– înconjurați-vă de oameni care vă apreciază, pentru un plus de serotonină.
IMPORTANT: Informațiile din acest articol sunt recomandări generale cu caracter informativ, facultativ, ce nu înlocuiesc indicațiile unui medic specialist.
Bibliografie
“Eurofins Biomnis.” Eurofins Biomnis, 2019, www.eurofins-biomnis.com
Allain P. “Sérotonine” 2004, https://www.lab-cerba.com
“Une Nouvelle Étude Sur Le Rôle de La Serotonine Dans La Prise de Décision.” Institut Du Cerveau, 2017, https://institutducerveau-icm.org
Priscille Tremblais. “À Quoi Sert La Sérotonine ?” Lanutrition.fr, LaNutrition.fr – Information Alimentation, Santé, Guide de nutrition, Dec. 2007, www.lanutrition.fr
“Serotonin Syndrome – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org
