Serotonina, parte din grupul hormonilor fericirii, este un neurotransmițător, respectiv o moleculă ce are rolul de a facilita transmiterea informației la nivelul sinapselor neuronale (căile de comunicare dintre neuroni).
Acțiunea acesteia se realizează în special la nivelul sistemului nervos central, dar și digestiv, al circulației sangvine.
Efectele mediate de aceasta se află în strânsă legătură cu starea emoțională, digestivă și motorie, astfel că un dezechilibru al serotoninei poate avea un impact semnificativ asupra integrității funcționale a organismului, precum și asupra stării de bine.
Distribuția și rolurile serotoninei în organism
Rolurile pe care le îndeplinește serotonina la nivelul organismului sunt multiple și diverse, astfel că neurotransmițătorul contribuie la buna funcționare a unei multitudini de procese fiziologice, pornind de la echilibrarea emoțiilor și ajungând până la nivel digestiv și sexual.
Cerebral: secreţia acestui hormon ajută la reducerea stărilor de tristeţe, de anxietate şi intervine în reglarea somnului. Un rol esenţial în echilibrul mintal, prin reglarea stării de dispoziţie si ajută la concentrare şi sporeşte performanța cognitivă.
Intestinal: intervine în reglarea apetitului, a mișcărilor intestinale, stimulează greaţa, participă la coagularea sângelui şi la vindecarea rănilor.
Tranzitul intestinal şi digestia
Serotonina produsă la nivelul intestinului ajută la funcţionarea normală a tubului digestiv prin controlul mişcărilor intestinale.
Totodată, eliberarea de serotonină şi stimularea anumitor receptori induce senzația de greață și vărsături. Cunoașterea acestui proces a dus la apariția unor medicamente care blochează receptorii specifici, prevenind cele două simptome severe postoperatorii sau cele induse de tratamentele oncologice.
Somnul
Serotonina este implicată în reglarea ciclului zi-noapte prin două mecanisme:
– acţionează la nivelul centrilor specifici din creier, la nivelul neuronilor care transmit regulat informaţii corelate cu mişcarea. Astfel, nivelul de serotonină eliberată în sistemul nervos central creşte odată cu activitatea fizică iar în timpul somnului ea nu va fi secretată;
– o parte din serotonină este folosită la nivelul creierului pentru a produce melatonina sau „hormonul somnului”, care este eliberată progresiv în timpul nopţii.
Coagularea sângelui
O parte din serotonina din tubul digestiv trece în sânge, unde este stocată în trombocite. Când apare o sângerare, serotonina transmite semnalul pentru a închide vasul de sânge lezat, până la formarea cheagului de sânge. Astfel, hemoragia este oprită.
Alte sisteme (procese) asupra cărora are impact
De asemenea, serotonina este implicată şi în apariţia osteoporozei. Mai exact, un nivel foarte ridicat al acestui hormon la nivelul oaselor le fragilizează şi, astfel, pot apărea fracturile patologice specifice acestei afecţiuni.
Stimularea libidoului – nivelul de serotonină este un factor important în prezența dorinței sexuale, astfel că un nivel crescut poate stimula libidoul, iar unul scăzut îl poate inhiba complet.
IMPORTANT: Informațiile din acest articol sunt recomandări generale cu caracter informativ, facultativ, ce nu înlocuiesc indicațiile unui medic specialist.
Bibliografie
“Eurofins Biomnis.” Eurofins Biomnis, 2019, www.eurofins-biomnis.com
Allain P. “Sérotonine” 2004, https://www.lab-cerba.com
“Une Nouvelle Étude Sur Le Rôle de La Serotonine Dans La Prise de Décision.” Institut Du Cerveau, 2017, https://institutducerveau-icm.org
Priscille Tremblais. “À Quoi Sert La Sérotonine ?” Lanutrition.fr, LaNutrition.fr – Information Alimentation, Santé, Guide de nutrition, Dec. 2007, www.lanutrition.fr
“Serotonin Syndrome – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org
Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala
