Este o întrebare frecventă a populației generale, la care mulți dintre noi răspundem ”program inadecvat de somn”. Dar care ar fi răspunsul dacă în pofida unui program adecvat de somn resimțim aceeași oboseală și somnolență diurnă ?
Când nevoia imperioasă de somn din timpul zilei ne împiedică desfășurarea activităților obișnuite, vorbim deja de o patologie și ar trebui să consultăm un specialist în somnologie.
Potrivit unui sondaj YouGov de la începutul acestui an, unul din opt participanți raportează că s-a simțit obosit tot timpul, iar unul din patru se simte obosit de cele mai multe ori, sondaj ce confirmă rezultatul altor studii, ce demonstrează că doar o treime dintre noi obținem minim șapte ore de somn pe noapte.
Acest lucru are sens, având în vedere că doar o treime dintre noi primesc minim șapte ore de somn pe noapte și doar unul din cinci obține în mod constant o medie de opt ore de somn neîntrerupt pe noapte.
Somnolența din timpul zilei (diurnă) este una dintre cele mai frecvent întâlnite simptome legate de somn, afectând aproximativ 20% din populație.
Somnolența diurnă poate să apară ca urmare a unei conduite deficitare de somn sau datorită unor patologii ce determină tulburări de somn.
Principalele motive ce conduc la somnolența diurnă:
- Deprivarea de somn – apare în urma restricționării cantitative a perioadei de somn. Potrivit studiilor un deficit semnificativ apare la mai puțin de 6 ore pe noapte, timp de 14 zile consecutive. Persoanele care sunt deprivate cronic de somn nu sunt de obicei conștiente de scăderea performanței și a capacităților cognitive
- Calitatea scăzută a somnului – apare în urma restricționării calitative a perioadei de somn. Persoanele care nu trec corespunzător prin toate ciclurile de somn ar putea să nu doarmă suficient somn profund sau somn REM. Prin urmare, cel mai probabil se vor trezi obosite, chiar dacă au dormit numărul recomandat de ore.
Principalele patologii ce influențează direct programului de somn într-un mod calitativ sau cantitativ:
- Apneea obstructive de somn
- Hipersomnii primare si secundare
- sindromul de oboseală cronică;
- boli psihiatrice;
- durerea cronică, afecțiuni reumatologice;
- afecțiuni ale sistemului urinar (pietre la rinichi infecții urinare etc.);
- boli digestive, diabet, hipotiroidism, mononucleoză infecțioasă;
- hiponatremie (scăderea nivelului de sodiu din sânge, cel mai frecvent pe fondul deshidratării);
Somnolența ca efect secundar al unor medicamente
- unele medicamente pentru alergii (antihistaminice);
- unele medicamente care tratează hipertensiunea arterială;
- medicamente care tratează greața și vărsăturile (antiemetice);
- medicamente pentru tratamentul anxietății (anxiolitice).
- Antidepresivele, antipsihotice, antiepileptice, anxiolitice
Dacă bănuiești că tratamentul pe care îl urmezi îți provoacă somnolență, discută cu medicul curant pentru o eventuală modificare a schemei terapeutice.
Somnul permite întregului organism să se regenereze, astfel încât, în timpul zilei să fim activi și sănătoși. Tulburări ale somnului fie ele calitative sau cantitative, în timp conduc la probleme serioase.
Pe termen scurt privarea de somn conduce la tulburări de concentrare, de memorie, poate agrava o patologie preexistentă mai ales în cazul pacienților cu comorbidități asociate.
Pe termen mediu și lung, somnul insuficient (cantitativ) sau ineficient (calitativ) se asociază cu dezvoltarea unor patologii metabolice, cardiovasculare sau neurologice.
IMPORTANT: Informațiile din acest articol sunt recomandări generale cu caracter informativ, facultativ, ce nu înlocuiesc indicațiile unui medic specialist.
Bibliografie
- Why am I always tired? www.dailymail.co.uk
2. Medical and brain conditions that cause excessive slepiness: www.sleepfoundation.org
Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala
