Mamografia și/sau ecografia mamară

Mamografia și ecografia mamară sunt două investigații imagistice cu valoare complementară în depistarea precoce a cancerului mamar, acest tip de cancer fiind cel mai frecvent tip de cancer în România și în Europa (25 % din toate cancerele nou diagnosticate în 2019, urmat de cancerul de colon 12 % și cancerul de col uterin 9 %).

Procesele înlocuitoare de spațiu (chisturi, tumori) se proiectează pe mamografie albe (opacități), iar în ecografie ele apar negre (formațiunile lichidiene - chistice) sau gri (formațiunile solide - tumorile).

Structura sânului este o caracteristică individuală și se modifică odată cu vârsta și statusul hormonal.
Sânii denși, cu structură preponderent glandulară au o structură albă atât pe mamografie cât și pe ecografie, deci nu vor putea oferi o bună vizualizare a tumorilor în mamografie (opacități albe care se pierd în densitatea albă a sânului).
Sânii cu structură preponderent adipoasă vor avea o structură negru-gri, atât pe mamografie, cât și pe ecografie, deci nu vor putea oferi o bună vizualizare a tumorilor în ecografie, în această situație ele fiind mai bine vizibile mamografic.

Focarele de microcalcificări – adesea primul semn, de debut, al unei malignități mamare, nu se pot vizualiza decât în mamografie; ele nu se văd pe ecografie și nici pe RMN mamar, iar atunci când există se pot vizualiza (strict mamografic) și cu un an doi înainte de dezvoltarea formațiunii tumorale.

La femeia tânără, cu structură mamară predominant fibroglandulară și o probabilitate mai mică de neoplazie, metoda de primă intenție în examinarea sânului este ecografia mamară.
După vârsta de 40 de ani (sau mai devreme la femeia cu antecedente familiale de neoplazie la vârstă tânără) metoda de primă intenție în examinarea sânului este mamografia, pentru depistarea focarelor de microcalcificări, urmată de ecografie, pentru depistarea proceselor înlocuitoare de spațiu – mai ales dacă sânul are o structură glandulară densă sau mixtă.

De asemenea, orice opacitate nodulară depistată mamografic sau asimetrie de densitate, necesită o evaluare ecografică suplimentară care va caracteriza specific tipul de leziune.

Mamografia are doze de radiații mici, comparabile cu un zbor cu avionul dus-întors până la Londra. Pentru comparație – doza din examinarea CT (tomografie computerizată) a unui singur segment, de exemplu CT de torace sau abdomen, este cât 20 de mamografii. Doza radiație sau mamografie = 0.4 mSv; doza CT torace = 10 mSv (examenul CT având la rândul său o doză de radiații bine tolerată de organism). Facând o mamografie simplă anual (recomandabil de la 40 de ani), în 20 de ani se va cumula o doză de radiații comparabilă unui singur examen CT (a toracelui de exemplu).

Făcând o mamografie simplă anual (recomandabil de la 40 de ani), se poate depista cancerul ductal (cel mai frecvent tip de cancer mamar) încă din stadiul 0 (în situ, neinvaziv, fără depășirea membranei bazale a peretelui ductal) prin depistarea focarelor de microcalcificări, chiar și cu 1 - 2 ani înaintea celorlalte metode (ecografie sau RMN mamar) care depistează boala neoplazică abia în stadiul tumoral (invaziv, tumori de la 5 mm), acest interval de timp câștigat în fața unui alt stadiu de boală necesitând tratamente mult mai simple și crescând considerabil șansele la viață.

Limitele mamografiei vin din faptul că nu toate cancerele dau acest semn pe mamografie. De asemenea opacitățile nodulare sau asimetriile de densitate pe mamografie vor fi caracterizate specific în eco sau RM (conținut lichidian și / sau solid, contururi vizibile în totalitate din orice plan pe ecografie, care poate aprecia și suplețea leziunii și a țesuturilor peritumorale prin funcțiunea elastografică sau chiar manual), explică Dr. Aida Mihailovici, medic specialist radiologie.

Rezumând : mamografia depistează focare de microcalcificări maligne ca prim semn în cancerul ductal (cel mai frecvent din toate tipurile de cancer mamar), înainte ca ecografia sau examenul RMN mamar să deceleze modificări.
Reversul medaliei : nu toate cancerele dau microcalcificări, caz în care, dacă pe mamografie apar zone dense (albe) ele pot cuprinde mase tumorale, albe și ele, deci nevizualizabile mamografic, dar decelabile ecografic (unde apar negru-gri în structura albă a țesutului glandular mamar).

Cu alte cuvinte, fiecare dintre cele două investigații, mamografia sau ecografia mamară, ne poate trimite către chirurgie, cu cealaltă investigație în regulă. Este eronat a se crede că mamografia și ecografia mamară se exclud sau se înlocuiesc una pe cealaltă. De asemenea, nu se poate spune că una este "mai bună" decât cealaltă, ci fiecare din ele acoperă o anumită parte a spectrului de diagnostic în cancerul mamar !