Băile cu gheață promit minuni. Ce spune, de fapt, știința

Cea mai cuprinzătoare analiză de până acum, publicată la începutul lui 2025, a reunit unsprezece studii cu peste 3.000 de participanți. Concluziile nu confirmă chiar tot ce promit clipurile virale, dar nici nu le resping pe toate. Imersia în apă rece pare să reducă stresul, însă, curios, efectul nu apare imediat, ci abia după vreo douăsprezece ore. Dușurile reci regulate au fost asociate cu o stare generală de bine ușor mai bună și, într-un studiu, cu aproape 30% mai puține zile de concediu medical. Au apărut și unele semnale privind un somn mai bun, dar numai la bărbați, ceea ce limitează valabilitatea concluziei.

Iar acum partea care îi dezamăgește pe entuziaști. Pentru cele mai răsunătoare promisiuni, imunitate de fier și salt spectaculos al dispoziției, cercetătorii au găsit foarte puține dovezi. Mai mult, multe dintre beneficiile observate s-au estompat după trei luni, semn că ar putea fi vorba de un efect de noutate. Și un detaliu contraintuitiv: deși sportivii folosesc băile cu gheață ca să reducă inflamația după efort, analiza a arătat că imersia provoacă, de fapt, o creștere temporară a inflamației imediat după, ca reacție firească a corpului la frig, un factor de stres.

Asta nu înseamnă că ritualul e inutil. Senzația de alertă și de limpezime după o scufundare rece e reală pentru mulți, probabil datorită descărcării de noradrenalină și endorfine, iar dacă te face să te simți bine și să fii consecvent, e un câștig în sine. Important e doar să-l privești drept ce este: un instrument plăcut de wellbeing, nu un leac universal.

O notă de prudență, totuși. Frigul brusc solicită inima și poate provoca un șoc respirator, mai ales la persoanele cu probleme cardiace sau cu tensiune arterială ridicată. Dacă ai o afecțiune cronică, o discuție scurtă cu medicul înainte de prima scufundare e mai înțeleaptă decât orice recomandare de pe internet. Apa rece nu cere curaj, ci cap.