Două cazuri de suspiciune de hepatită de origine necunoscută au fost raportate, în luna aprilie, în județul Sibiu. Este vorba despre doi copii, un băiat și o fată, de 16, respectiv 10 ani.
„Au fost raportate două cazuri de hepatită de cauză necunoscută, la copii. Primul în 19.04 la un băiat de 16 ani, internat la Pediatrie și al doilea în 26.04, la o fetiță de 10 ani, în prezent externată”, a spus, pentru Ora de Sibiu, Simona Berariu, purtătorul de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Sibiu.
Băiatul este din Buzd (comuna Brateiu), iar fetița este din Șura Mare. Diagnosticul este de hepatită de cauză necunoscută, informează DSP Sibiu.
Primul caz de hepatită de origine necunoscută a fost o fetiță de 5 ani din zona București-Ilfov, care a fost internată din data de 4 aprilie în spital. Ea s-a încadrat în simptomele din definiția de caz stabilită de OMS, Ministerul Sănătății precizând că fetița nu a intrat în contact cu vreun alt caz.
Fetiţa de 5 ani cu hepatită de cauză necunoscută va fi transferată vineri la Spitalul Fundeni, după ce medicii de la Grigore Alexandrescu îi vor face toate investigaţiile. Doctorul Radu Zamfir a precizat că dacă se va lua decizia transplantării, intervenţia va fi realizată în cadrul Centrului de Transplant Hepatic Fundeni.
Ce simptome pot avea copiii suspecți de hepatită acută gravă
Medicii specialiști spun că un copil cu hepatică virală acută gravă poate avea următoarele simptome: icter cutaneo-mucos (este galben la piele și la ochi), stare de oboseală extremă, foarte neobișnuită și inexplicabilă prin efortul depus de copil, urini închise la culoare (ca berea brună sau ca ceaiul negru), scaune foarte deschise la culoare (scaune acolice, asemănătoare celor pe care le avea copilul în primele luni de viață cât era alăptat la sân sau cu o formulă de primă vârstă, mâncărimi inexplicabile pe piele (fără semne de boală cutanată), sângerare produsă la minime traumatisme sau chiar fără motiv.
Cercetătorii fac eforturi să afle care sunt cauzele acestei hepatite cât mai curând. La foc continuu se fac analize genomice și ale transcriptomului, la fel ca și în cazul SARS-CoV-2.
Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala