Efectele hipertensiunii arteriale

Tensiunea mare sau hipertensiunea arterială este caracterizată prin creșterea valorilor de tensiune peste pragul de 140/ 90 mmHg. Cunoscută ca ucigașul tăcut, hipertensiunea arterială, în majoritatea cazurilor, nu există simptome în stadiile inițiale ale bolii. Simptomele pot apărea atunci când există leziuni de organ sau presiunea a atins un nivel foarte ridicat, de aproximativ 180/110 mm Hg.

Efectele hipertensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială neglijată therapeutic, în timp va duce la îngroșarea pereților inimii, în special a ventriculului stâng, care are și funcția de pompă pentru circulația sângelui către toate organele. După o perioadă inițială de îngroșare, pereții inimii se dilată și apare insuficiența cardiacă stângă (incapacitatea asigurării funcției de pompă).

De asemenea, valorile crescute ale tensiunii duc la alterarea pereților vaselor de sânge din tot organismal. Presiunea ridicată pe termen lung împotriva pereților arteriali îi deteriorează și îi încordează în cele din urmă. Acest lucru poate duce la mai multe complicații, cea mai cunoscută complicație fiind ateroscleroza, care descrie o acumulare de depozite grase sau plăci în pereții care căptușesc arterele. Pe măsură ce pereții se îngroașă odată cu depozitele, se calcifiază și devin casanți cu un lumen îngust care restricționează fluxul de sânge.

Ateroscleroza este responsabilă pentru o serie de alte boli, cum ar fi accidentul vascular cerebral și atacurile de cord. Formarea unui cheag de sânge la locul plăcii poate bloca complet artera și acest lucru duce la ischemie sau o lipsă de alimentare cu sânge a inimii, o cauză comună a atacului de cord.

IMPORTANT: Informațiile din acest articol sunt recomandări generale cu caracter informativ, facultativ, ce nu înlocuiesc indicațiile unui medic specialist.

Referințe:

Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala