Alimentația este tot mai des analizată ca posibil factor care ar putea influența riscul de apariție a demenței, o boală aflată în creștere la nivel global. Deși rezultatele studiilor diferă adesea, date recente arată că unele alimente considerate până acum discutabile ar putea avea legături neașteptate cu sănătatea creierului.
Un studiu observațional desfășurat în Suedia, pe aproape 25 de ani, arată că persoanele care consumă zilnic cel puțin 50 de grame de brânzeturi cu conținut ridicat de grăsimi par să aibă un risc mai mic de demență. Asocierea a fost semnificativă din punct de vedere statistic, însă mecanismele care stau la baza acestui rezultat nu sunt încă înțelese și au nevoie de cercetări suplimentare.
Cercetarea a inclus 27.670 de adulți suedezi, monitorizați în cadrul cohortei Malmö Diet and Cancer. În această perioadă, 3.208 persoane au fost diagnosticate cu demență. Alimentația a fost evaluată la început printr-un jurnal alimentar de o săptămână, un chestionar de frecvență alimentară și un interviu despre obiceiuri și metode de preparare a mâncării.
Specialiștii au analizat riscul de demență în funcție de cantitatea de brânză consumată. Aproximativ 10% dintre persoanele care mâncau zilnic cel puțin 50 de grame de brânzeturi grase au dezvoltat demență, față de aproape 13% dintre cei care consumau sub 15 grame pe zi. După ajustarea datelor pentru vârstă, sex, nivel de educație și stil alimentar, consumul de peste 50 de grame de brânză grasă pe zi a fost asociat cu un risc cu 13% mai mic de demență, indiferent de tip.
În categoria brânzeturilor grase au fost incluse produse cu peste 20% grăsime, precum brie, gouda, cheddar, parmezan, gruyere sau mozzarella. În schimb, nu s-a găsit aceeași asociere pentru brânzeturi slabe, lapte, smântână sau lactate fermentate, cum sunt iaurtul și kefirul.
În cazul untului, rezultatele au fost neclare, existând chiar indicii ale unui risc mai mare de Alzheimer la consumuri ridicate, comparativ cu lipsa consumului.
Cercetătorii reamintesc că demența este un termen general pentru afecțiuni care afectează funcțiile cognitive, precum boala Alzheimer, demența vasculară sau forme asociate bolii Parkinson. La nivel mondial, aproximativ 57 de milioane de oameni trăiau cu demență în 2021, iar numărul cazurilor crește cu circa 10 milioane pe an, potrivit OMS. O proiecție Global Burden of Disease din 2019 estimează că până în 2050 numărul total ar putea urca la 153 de milioane.
În lipsa unor tratamente curative eficiente, cercetările se concentrează pe identificarea factorilor care pot reduce riscul apariției bolii, iar alimentația este una dintre direcțiile studiate. Diete precum MIND sau varianta mediteraneană sunt considerate promițătoare, dar rezultatele diferă între studii.
Alți specialiști atrag atenția asupra limitărilor studiului suedez. Datele privind alimentația au fost colectate o singură dată, cu aproximativ 25 de ani înainte de diagnostic, ceea ce înseamnă că obiceiurile alimentare s-au putut schimba semnificativ între timp. În plus, fiind un studiu observațional, nu poate demonstra că brânza grasă reduce direct riscul de demență, ci doar că există o asociere.
Studiul a fost realizat de o echipă de la Universitatea Lund din Suedia și publicat recent în revista Neurology.
Sursa: Realitatea Medicala
