Sistemul de sănătate a rămas fără bani pentru a deconta tratamentele pacienților cu cancer, iar mii de de persoane „sunt lăsate să moară cu zile”, atrage atenția Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
Potrivit unui comunicat al FABC, arieratele „uriaşe”, managementul „submediocru” al sănătăţii şi lipsa finanţării au determinat distribuitorii să oprească livrările, repetând, perpetuând, scenariul crizelor din trecut.
„Decizia de a salva vieţi este acum în mâinile premierului Ilie Bolojan, care însă pare să fi moştenit metehnele fostului ministru Alexandru Rafila – indiferenţă, tergiversare şi lipsă de acţiune reală”, afirmă reprezentanţii Federaţiei.
„Nu mai e timp pentru promisiuni şi declaraţii. Fie se alocă urgent fondurile necesare, fie pacienţii mor. CNAS susţine că fondurile pentru anul acesta s-au epuizat şi doar rectificarea bugetară mai poate îndrepta problema. Premierul trebuie să acţioneze acum!” – transmite Cezar Irimia, preşedintele FABC, citat în comunicat.
„În loc să salveze vieţi, sistemul a devenit complice”
Conform FABC, în 2024, România a cheltuit doar 6,4% din PIB pentru sănătate, în timp ce media UE a fost de 9,8%, iar din totalul finanţării doar un foarte mic procent a fost destinat medicamentelor, iar, în prezent, peste 10.000 de pacienţi oncologici depind de medicamentele blocate din lipsa fondurilor, iar fiecare zi de întârziere înseamnă „vieţi pierdute”.
„Această catastrofă este o decizie politică. Subfinanţarea cronică nu s-a produs din neştiinţă, ci prin lipsa voită de asumare din partea clasei politice – fie e vorba de guvern, fie de ministere, inclusiv cele conduse de precedenţi precum Alexandru Rafila.
Arieratele au fost tolerate, distribuţia tratamentelor a fost blocată, iar acum pacienţii cu cancer sunt privaţi de medicamente de bază, ţintite sau imunoterapii. În loc să salveze vieţi, sistemul a devenit complice prin indiferenţa politică, iar pacienţii plătesc cu viaţa. Premierul Bolojan are acum pe masa lui decizia capitală: să acopere real şi imediat tratamentele oncologice, sau să-şi înscrie numele în statisticile deceselor care puteau fi evitate”, subliniază sursa citată.
