Un studiu publicat în British Journal of Psychiatry arată că „obiceiurile nesănătoase” și „comportamentul riscant” ar putea fi o cauză parțială pentru care adulții cu ADHD au o speranță de viață mai scurtă față de cei care nu au această tulburare neurologică.
Cercetarea a constatat că bărbații cu ADHD au pierdut în medie 6,78 ani de viață, iar femeile în medie 8,64 ani, comparativ cu persoanele care nu aveau această tulburare, informează Sky News.
Este primul studiu de acest fel care analizează speranța de viață și ADHD în rândul populației din Marea Britanie. Specialiștii cred că diferența în speranța de viață se datorează faptului că persoanele cu ADHD nu primesc suficient tratament, atât pentru această tulburarea, cât și pentru alte probleme de sănătate.
ADHD afectează aproape 3% dintre adulți, deși majoritatea sunt nediagnosticați, se arată în raport. Datele au fost colectate de la 792 de medici de familie, acoperind 9,56 milioane de persoane. Cercetătorii au identificat 30.039 de adulți diagnosticați cu ADHD (0,32% din dimensiunea eșantionului), care au fost apoi comparați cu 300.390 de persoane fără această tulburare.
Cu toate acestea, studiul nu a luat în considerare toți factorii posibili, cum ar fi etnia sau mijloacele materiale, care ar putea fi informații corelate cu speranța de viață. Deoarece ADHD rămâne adesea nediagnosticat, în special la adulți, noua cercetare poate supraestima reducerea speranței de viață experimentată de persoanele cu ADHD.
„Persoanele cu ADHD au multe puncte forte și pot avansa cu sprijinul și tratamentul potrivit”, spune profesorul Josh Stott de la UCL. „Cu toate acestea, adesea le lipsește sprijinul și sunt mai predispuse să experimenteze evenimente de viață stresante și excluziune socială, cu un impact negativ asupra sănătății și stimei de sine.”, mai menționează el.
„Știm că ADHD este asociat cu rate mai mari de fumat, obezitate, boli cardiovasculare și cancer, printre alte probleme de sănătate”, a spus profesorul Philip Asherson de la King’s College London.
„Adulții cu ADHD sunt mai predispuși să se implice în obiceiuri nesănătoase, cum ar fi mâncatul compulsiv sau fumatul și comportamentul riscant. Pot exista, de asemenea, legături biologice cu tulburări autoimune și alte tulburări de sănătate fizică.”
Sursa: Tabu.RO