Demența, o afecțiune care afectează milioane de oameni în prezent, a devenit un subiect de interes major pentru cercetători, mai ales în contextul în care incidența sa este în continuă creștere. Deși recunoscută ca o problemă de sănătate publică modernă, istoria acestei boli ridică întrebări interesante cu privire la cauzele sale și factorii care au contribuit la creșterea alarmantă a numărului de cazuri.
Conform studiilor istorice, literatura medicală din Grecia Antică și Roma Antică conține extrem de puține referințe la pierderea severă a memoriei sau la alte simptome cognitive similare celor asociate astăzi cu boala Alzheimer. Profesorul gerontolog Caleb Finch, de la Universitatea California de Sud, a examinat scrierile medicilor antici precum Hipocrate și Galenus, concluzionând că în trecut, vârstnicii se confruntau mai degrabă cu afecțiuni precum surzenia sau tulburările digestive, nu cu declinuri cognitive severe, conform Realitatea PLUS.
Studiile arată că durata medie de viață în antichitate era de aproximativ 30-35 de ani, ceea ce ar putea explica absența unor cazuri de demență, având în vedere că această boală apare cel mai frecvent după vârsta de 60 de ani. Cu toate acestea, există cazuri izolate în care romanii și grecii au trăit până la vârste înainate, dar menționările despre pierderea memoriei sau incapacitatea de a judeca rămân rare. Cicero, filozoful roman, observa că „prosteala bătrânilor” era caracteristică doar anumitor persoane și nu generalizată.
Profesorul Finch susține că demența poate fi considerată o boală modernă, strâns legată de schimbările stilului de viață contemporan. Creșterea orașelor și poluarea, combinată cu o dietă bogată în zaharuri și grăsimi saturate, joacă un rol semnificativ în apariția inflamațiilor sistemice care pot afecta sănătatea creierului. În contrast, dietele tradiționale, cum ar fi cea mediteraneană, bogată în fructe, legume, pește și grăsimi sănătoase, au demonstrat că pot preveni declinul cognitiv.
Un alt factor crucial identificat este sedentarismul, care a devenit tot mai frecvent în societatea modernă. Activitățile fizice regulate, comune în trecut, au fost înlocuite de stiluri de viață sedentare, reducând astfel stimularea cognitivă esențială pentru menținerea funcțiilor cerebrale. De asemenea, izolarea socială, accentuată de digitalizare și reducerea interacțiunilor față-în-față, reprezintă un risc suplimentar pentru declinul cognitiv.
Profesorul Finch atrage atenția și asupra stresului cronic, care afectează profund sănătatea mentală. Nivelurile ridicate de stres accelerează procesele de îmbătrânire cerebrală și cresc riscul apariției bolilor neurodegenerative. Tehnici precum meditația, exercițiile fizice și o dietă echilibrată pot contribui semnificativ la reducerea acestor efecte negative.
Sursa: Newsinn