Amețelile sunt considerate un simptom, nu un diagnostic și pot apărea episodic sau pot fi constante.  Este un termen imprecise, folosit pentru a descrie simptome precum senzația de leșin, confuzie, dezechilibru, vertij, cuantificarea amețelilor fiind arbitrară, în funcție de cum le resimte fiecare pacient.

Senzația de amețeală poate să dureze de la câteva minute până la câteva ore și poate fi accentuată de schimbarea bruscă de poziție (de exemplu, la ridicarea din pat) sau schimbare de presiune. În unele cazuri, amețeala poate fi un simptom al bolilor grave.

Atunci când apare senzația de amețeală, cel mai sigur lucru pe care puteți să îl faceți este să vă așezați, deoarece amețelile severe pot duce la riscul de pierdere a echilibrului și la cădere. De cele mai multe ori, amețeala trece în câteva minute. Pentru ameliorarea simptomelor, puteți respiră adânc de câteva ori, în aer liber sau cu fereastră deschisă.

Cauze: amețelile au multe cauze posibile, precum:

  • disfuncționalități ale aparatului vestibular;
  • probleme cardiace;
  • rău de mișcare;
  • efecte adverse ale medicamentelor.

 Durata și intensitatea simptomelor de amețeală ne pot indică o cauza probabilă.

Diagnostic: în aproximativ 19% dintre cazuri, cauza amețelii nu poate fi stabilită.

A). Afecțiuni vasculare periferice: 44% dintre cazuri

  • Neuronita vestibulară
  • Vertijul pozițional benign
  • Boală Meniere
  • Neurinomul de acustic
  • Otita medie

B). Efectele secundare ale medicamentelor sau boli sistemice

  • Probleme cardiace
  • Tulburări metabolice
  • Anemie
  • Infecții
  • Cauze psihologice (până la 20-30% dintre cazurile de amețeală)

C). Bolile sistemului nervos central

  • Accidental vascular cerebral
  • Atacul ischemic tranzitoriu
  • Migrenă
  • Scleroză multiplă

Semne și simptome: amețelile pot fi clasificate în patru tipuri de bază:

  • Vertijul (senzația de rotație)- asociat cu greață, vărsături, diaforeză, tulburări de echilibru sugerează o afecțiune vestibulară periferică. Se pot asocia și simptome auditive (scăderea auzului, tinnitus,otalgia)
  • Presincopa- amețeală însoțită de senzația de leșin fără o perdere a stării de conștiență
  • Dezechilibru (mers nesigur)
  • Stare de confuzie (senzație vagă de plutire) .

În fucție de patologia de bază ce determină amețeala, medici din specialitățile: neurologie, cardiologie sau ORL vor recomandă investigații suplimentare (analize de laborator, CT/ RMN cerebral, evaluare audiologică, examinare vestibulară) în vederea stabilirii diagnosticului și a conduitei terapeutice.

Tratament :

Tratamentul pentru amețeli sau vertij poate include medicamente, fizioterapie și psihoterapie, iar în cazuri rare, o intervenție chirurgicală.

Amețelile care apar atunci când pacientul stă în picioare sau în șezut, fără o mișcare a capului, cel  mai probabil nu are legătură cu urechea internă. Infecțiile sau problemele urechii

interne apar când pacientul se apleacă, sau stă întins.

Un sfat important pentru pacienți este de a ține un „jurnal” cu episoadele de amețeli, notând

activitatea din momentul respectiv: unde se aflau, ce făceau și dacă luau o anumită medicație.

În cazurile de amețeală prelungită, este indicat că pacientul să își măsoare tensiunea și glicemia. Deși episoade de amețeli sunt unul dintre cele mai comune simptome cu care se prezintă pacienții la medic, nu este o condiție pe care să o considerăm normală. Deși credem că avem amețeli din cauza hipoglicemiei sau a hipertensiunii, este important să vorbim cu un medic despre simptomele de amețelă, mai ales în cazul în care acest simptom se repetă și ne limitează activitatea zilnică.

Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala