Dacă la începutul secolului XX bacteriile erau cauza a milioane de morți anual, descoperirea penicilinei de către Fleming în anul 1926 aduce multă speranță. În anii care au urmat apare Eritromicina în anul 1950, în 1952 Tetraciclina, iar în anul 1980 apar pe piață fluoroquinolonele precum  Ciprofloxacina, Norfloxacina.

Pe măsură ce se descoperea un nou antibiotic, la scurt timp se izolau tulpini rezistente la acesta. Se poate observa în figura de mai jos:

Imagine

”De cele mai multe ori o durere în gât are drept cauză o infecție virală, care nu necesită tratament antibiotic însă puțini pacienți trec prin boală fără administrarea unui antibiotic.

Atenție! Augumentinul nu poate fi folosit drept placebo, asta se aplică la orice alt antibiotic.

Cel mai corect mod de a proceda este ca în situația când există suspiciunea unei infecții să se recolteze o probă, iar laboratorul să identifice tulpina bacteriană și să realizeze o antibiogramă. Abia apoi să se recomande un tratament, conform antibiogramei. Utilizarea nejustificată a antibioticelor, abuzul acestora sau nerespectarea intervalului de administrare duce la creșterea rezistenței.” expica Dr. Daniela Cioantă, medic primar medicină de laborator și wellbeing coach.

Noile ghiduri terapeutice  recomandă adjuvante pentru o infecție urinară cu E.coli dacă  nu este afectat rinichiul, deci nu mai luăm antibiotic pentru asta, dacă nu urmează o intervenție chirurgicală în viitorul apropiat, deoarece se știe că acet titp de infecție este autolimitantă.

Cresterea rezistentei la antibiotice reprezintă o amenințare globală. Sunt  peste 25.000  decese anual datorită unor infecții cu tulpini multirezistente.

Dacă nu luam măsuri în câteva zeci de ani vom ajunge într-o situație similară începutului de secol XX.

Pentru sistemul modern de sănătate, creşterea rezistenţei la antibiotice reprezintă o ameninţare deosebit de gravă. Ne bazăm pe antibiotice eficace pentru a trata infecţiile comune şi pentru a ne asigura că alte proceduri medicale (de exemplu, intervenţiile chirurgicale) îşi menţin gradul de siguranţă şi pot fi efectuate oricând este nevoie.

Însă în ultimele decenii, o combinaţie de factori – impedimente ştiinţifice, comerciale şi reglementarea -, a făcut ca descoperirea de noi antibiotice să nu ţină pasul cu infecţiile rezistente la tratamente. În plus, am ajuns să ne confruntăm cu problema utilizării incorecte a antibioticelor şi a altor substanţe antimicrobiene, atât la oameni, cât şi la animale, în cea mai mare parte a lumii, fapt care agravează rezistenţa la medicamente.

Cred că este momentul oportun să începem administrarea antibioticelor în mod responsabil.

IMPORTANT: Informațiile din acest articol sunt recomandări generale cu caracter informativ, facultativ, ce nu înlocuiesc indicațiile unui medic specialist.

Referințe:

O scurtă istorie a descoperirii antibioticelor şi a evoluţiei rezistenţei la antibacteriene https://www.medichub.ro/

Istoria si Evolutia Antibioticelor- www.celortopist.ro/

Istoria antibioticelor şi rezistenţei – www.businessmagazin.ro

 

Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala