Boala Kawasaki este o boală inflamatorie, de cauză necunoscută, care determină inflamarea pereților arterelor, ceea ce duce, printre altele la febră, erupții cutanate și dureri articulare.
Boala Kawasaki la copii este o afecțiune care se manifestă prin inflamarea vaselor de sânge, fiind una dintre principalele cauze ale bolilor cardiovasculare la vârste mici. Apare de obicei până la vârsta de 5 ani și se poate trata cu succes dacă este diagnosticată la timp. Majoritatea copiilor se recuperează fără să rămână cu sechele.
Această boală afectează mai ales copiii mici. Originea sa nu este cunoscută cu exactitate şi ar putea fi un cumul de factori infecţioşi, genetici şi imunitari.
Descrisă pentru prima dată în 1967 în Japonia, când a fost descoperită, este o afecțiune frecvent întâlnită în Asia de Nord-Est. În Australia, în medie, un copil este diagnosticat cu boala Kawasaki în fiecare zi.
Boala a fost descrisă pentru prima dată în Japonia de Tomisaku Kawasaki în 1967, iar primele cazuri în afara Japoniei au fost raportate în Hawaii în 1976.
Potrivit Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA, boala Kawasaki debutează, de obicei, la copiii care au între șase luni și cinci ani. Apare mai rar la copiii mai mari și la adulți.
Diagnosticul se bazează pe caracteristicile clinice, care includ: febră prelungită, erupții cutanate, umflarea mâinilor și picioarelor, iritarea și roșeața albului ochilor, umflarea glandelor limfatice, iritarea și inflamația gurii, buzelor și gâtului.
Cea mai gravă complicație a bolii Kawasaki este deteriorarea arterelor coronare, care, în cazuri rare poate pune viața în pericol. Tratamentul precoce, cu imunoglobulină intravenoasă, reduce riscul acestei complicații de la 25% la 5%.
Rareori, copiii cu boala Kawasaki se pot afla în stare critică cu tensiune arterială scăzută din cauza funcției musculare cardiace afectate – o afecțiune serioasă numită sindromul de șoc toxic. Sindromul de șoc toxic se aseamănă cu o infecție severă, un răspuns inflamator masiv la toxinele produse de anumite bacterii. În timp ce boala Kawasaki este, în general, o boală inflamatorie acută, pacienții care suferă mai multe leziuni coronariene prezintă un risc mai mare de complicații cardiovasculare, precum atacuri de cord.
Nu este prima dată când specialiștii au ajuns la concluzia că boala Kawasaki are legătură cu un coronavirus. În 2005, cercetătorii de la Universitatea Yale au izolat un nou coronavirus (HCoV-NH) de la opt din 11 copii diagnosticați cu boala Kawasaki. Dar aceste descoperiri nu au putut fi replicate la alte grupuri de copii cu boala Kawasaki.
Primele cazuri de apariție a bolii Kawasaki asociate cu COVID-19, semnalate încă din luna mai în mai multe țări din Europa și în SUA
Asocierea sindromului inflamator – boala Kawasaki – cu COVID-19 a fost semnalată din luna mai în mai multe cazuri la copii în SUA, Franța, Marea Britanie, Spania sau Italia. La jumătatea lunii mai au fost raportate mai multe cazuri de copii afectaţi de o boală inflamatorie „misterioasă” cu simptome similare unei afecţiuni rare, numită boala Kawasaki, asociate COVID-19.
Legătura cu COVID -19 NU este stabilită oficial, dar oamenii de ştiinţă cred că aceasta este posibilă.
Există însă încă puține informații despre aceste cazuri. Nu toți copiii diagnosticați cu boala Kawasaki au fost testați pozitiv cu SARS-CoV-2 .
Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala
